Isărescu, despre Mircea Malița și dezbaterile privind viitorul societăților

No Limits to Hope

Societăţile trebuie să fie capabile să anticipeze schimbarea şi să se pregătească pentru aceasta prin educaţie, cooperare şi dialog, în condiţiile în care incertitudinea economică, transformările tehnologice şi presiunile asupra mediului fac tot mai dificilă gestionarea problemelor actuale, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

„Importanţa aducerii acestor idei în dezbaterea publică este deosebit de mare în zilele noastre, când societăţile noastre, aflate sub presiune, interacţionează în moduri tot mai dificil de gestionat. Incertitudinea economică afectează capacitatea de planificare. Schimbările tehnologice creează oportunităţi, dar necesită noi competenţe şi noi forme de judecată. Presiunile asupra mediului afectează producţia, infrastructura şi mijloacele de trai. Atunci când încrederea slăbeşte, devine mai dificil să convenim asupra modului în care trebuie să răspundem”, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

El a susţinut cuvântul de deschidere al conferinţei „No Limits to Hope: Sense-making for alternative futures”, organizată de Clubul de la Roma şi Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma, la sediul BNR.

În discursul său, Mugur Isărescu a evocat contribuţia lui Mircea Maliţa la dezbaterile internaţionale privind educaţia şi viitorul societăţilor, amintind raportul „No Limits to Learning”, realizat în 1979 de acesta împreună cu James Botkin şi Mahdi Elmandjra.

„Un savant, diplomat şi educator, Mircea Maliţa a adus în dezbaterea internaţională o convingere fermă în puterea cunoaşterii şi a dialogului. Activitatea sa susţine ideea că societăţile trebuie să fie capabile să anticipeze schimbarea şi să se pregătească pentru aceasta prin educaţie, cooperare şi raţionament informat”, a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, raportul „No Limits to Learning” a pus în centrul dezbaterii distanţa tot mai mare dintre complexitatea problemelor cu care se confruntă omenirea şi capacitatea acesteia de a le înţelege şi soluţiona. Educaţia era privită dincolo de limitele sălii de clasă, ca o capacitate a societăţilor şi instituţiilor de a învăţa, de a pune sub semnul întrebării ideile consacrate şi de a anticipa schimbarea.

Guvernatorul BNR a amintit, totodată, legătura sa personală cu activitatea Clubului de la Roma, arătând că a participat, în anii ’70, la discuţiile organizate în România în legătură cu raportul „The Limits to Growth” şi că, în calitate de cercetător la Institutul de Economie Mondială, a publicat studii şi analize pe temele abordate de acesta.

Referindu-se la cele trei direcţii pe care le consideră importante pentru viitor, Isărescu a menţionat perspectiva pe termen lung, instituţiile reziliente şi cooperarea.