Interviu | Liderul PNL Cluj, Daniel Buda explică de ce Nicolae Ciucă este soluția pentru stabilitatea conducerii partidului

Liderul PNL Cluj, eurodeputatul Daniel Buda susține că lucrurile în PNL nu mergeau în direcția dorită, însă crede că alegerea premierului Nicolae Ciucă în fruntea liberalilor va asigura atât stabilitatea conducerii partidului, cât și o guvernare sănătoasă. Daniel Buda consideră că PNL nu se află în fața unei crize, precizând că desemnarea unui nou președinte în vremuri dificile demonstrează că partidul are un leadership puternic.

Într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj, eurodeputatul vorbește și despre instrumentele Uniunii Europene gândite pe termen scurt, mediu și lung pentru a consolida securitatea alimentară în așa fel încât să fim mai pregătiți pe viitor pentru orice amenințare de acest gen. Liberalul explică, totodată, în ce măsură blocada economică a Occidentului față de Rusia și-a atins scopul și care au fost mecanismele europene menite să vină în sprijinul refugiaților ucraineni.

Rep: Domnule Daniel Buda, sunteți președintele filialei Cluj a PNL. Liberalii sunt chemați din nou să-și aleagă președintele după demisia lui Florin Cîțu. De ce credeți că s-a ajuns în această situație abia la șase luni de la Congresul partidului?

Daniel Buda: După cum știți deja, PNL Cluj a fost alături Florin Cîțu în alegerea sa ca și președinte al PNL și am considerat la acel moment că era soluția pentru stabilitatea României. Însă viața politică din România este una complexă și plină de surprize. Lucrurile, potrivit sondajelor, nu mergeau în direcția dorită. Sigur, îi mulțumesc domnului Cîțu pentru toate eforturile depuse pe parcursul mandatului, nu a fost un parcurs ușor de gestionat. Este important că partidul are mecanismele interne de a se reseta atunci când este nevoie.

Rep: Credeți că PNL se confruntă cu o criză de leadership ?

Daniel Buda: Nici vorbă. Tocmai că activarea mecanismelor pentru desemnarea unui nou președinte în vremuri de criză, chiar și la guvernare fiind, demonstrează că partidul are un leadership puternic. Partidul Național Liberal este o formațiune politică puternică, care caută cele mai bune soluții și instrumente pentru dezvoltarea României. Nu este deci o criză de leadership, este o schimbare necesară, spre bine, care ne dorim să vină prin persoana premierului Nicoale Ciucă. Cu toții trăim acum vremuri extrem de grele, cu provocări tot mai greu de gestionat. Tocmai de aceea e nevoie de un management puternic, coordonat cu conducerile de la fiecare nivel, începând de jos în sus.

Rep: Poate afecta criza din PNL coaliția de guvernare, fapt ce ar putea apoi genera o criză politică la nivel național?

Daniel Buda: Exclus. PNL nu se află în fața unei crize, cu atât mai mult în fața uneia care ar genera o criză politică la nivel național. Tocmai, am luat această decizie acum, ca să prevenim o criză politică, o criză pe care cu siguranță nu ne-o permitem în contextul în care ne aflăm. Alegerea premierului Nicolae Ciucă în funcția de președinte al PNL va întări coaliția. Trebuie să dăm dovadă de maturitate politică în acest moment în care ne confruntăm cu un context geopolitic alarmant. Prin ocuparea funcției de premier și președinte PNL, negocierile politice din interiorul coaliției de guvernare se vor desfășura mult mai bine. Relația pe care premierul Nicolae Ciucă o are cu miniștrii de ambele părți ale Guvernării demonstrează că este omul potrivit, care se adresează întregului guvern, nu doar membrilor liberali. Vom guverna împreună până în 2024, fie că ne place sau nu. Interesul țării primează.

Țara noastră joacă un rol esențial în acordarea ajutoarelor pentru refugiații de război, așa că trebuie să fim pregătiți pentru un efort continuu, nu știm cât va dura acest conflict. Concomitent, pe lângă protejarea României de efectele acestui război, ne confruntăm cu o criză energetică și suntem sub amenințarea unei crize alimentare, pentru care este nevoie de soluții urgente, măsuri consolidate. Tocmai de aceea, ne dorim o coaliție de guvernare stabilă, pentru a putea realiza toate obiectivele propuse.

Rep: Care ar fi soluția, în opinia dumneavoastră, pentru asigurarea stabilității conducerii partidului?

Daniel Buda: Premierul Nicoale Ciucă este soluția. Noi nu urmărim doar stabilitatea conducerii partidului, ci o guvernare sănătoasă. Cu siguranță o guvernare eficientă, care trebuie să fie scopul principal al fiecăruia dintre noi, aduce și stabilitatea în partid. Și este clar că cea mai câștigătoare formulă este ca astăzi premierul să fie și președinte de partid, iar premierul Nicolae Ciucă este un om care și-a arătat devotamentul față de România, hotărârea și seriozitatea. De când a început conflictul din Ucraina, premierul a întărit relațiile cu reprezentanți ai instituțiilor europene, consolidând totodată relațiile cu vecinii noștri. Chiar săptămâna aceasta liderii coaliției au convenit asupra unui pachet de măsuri pentru sprijinul populației cu venituri mici, pe fondul creșterii inflației, de aproximativ 18 miliarde de lei. Premierul și-a arătat deschiderea față de numeroase măsuri propuse de PSD, ceea ce demonstrează că este un om pentru oameni, nu doar un om politic.

Rep: Sunteți vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European. După invazia Rusiei în Ucraina se vorbește tot mai tare de o criză alimentară. Chiar dumneavoastră ați avertizat cu privire la acest pericol. Există vreun plan la nivelul factorilor de decizie europeni pentru prevenirea unei astfel de crize sau pentru atenuarea efectelor unei astfel de situații?

Daniel Buda: Da, cu siguranță. Ne confruntăm cu o situație critică, cu atât mai mult pentru fermierii mici și fermele familiale. Iar din acest punct de vedere, Comisia face apel la statele membre să asigure o distribuție echitabilă a sprijinului pentru venit, pentru a se asigura reziliența fermelor mici, mijlocii.

Pe 23 martie, la sesiunea plenară am avut șansa să prezentăm o comunicare în ceea ce privește siguranța alimentară și întărirea rezilienței sistemelor de aprovizionare alimentară. Astăzi avem ocazia să discutăm în detaliu despre aceste chestiuni.

Având în vedere situația excepțională actuală, Comisia a propus un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane EUR, recurgând pentru prima dată, la utilizarea rezervei pentru situații de criză, pentru a sprijini producătorii cei mai afectați de consecințele grave ale războiului din Ucraina. În acest mod, statele membre ar putea oferi sprijin financiar fermierilor pentru a contribui la securitatea alimentară mondială sau pentru a limita perturbările pieței cauzate de creșterea costurilor de producție sau de restricțiile comerciale. 330 de milioane de euro vor fi alocați Ucrainei pentru a se asigura accesul direct la alimente și servicii de bază.

Pe lângă aceste măsuri de ordin financiar, s-au revizuit obiectivele unor inițiative europene din cadrul Pactului Verde European, pentru a nu afecta capacitățile de producție, în așa fel încât să folosim fiecare bucată de pământ disponibilă. De exemplu,  obiectivul de reducere cu 10% a zonelor de producție nu va putea fi pus în aplicare acum. Mai mult decât atât Comisia a propus o derogare excepțională și temporară pentru permiterea producției pe pârloage a oricăror culturi în scopuri alimentare și furajere, menținându-se totodată întregul nivel al plății pentru înverzire acordate fermierilor. Pe lângă asta, s-a propus o aplicare mai flexibilă a cerințelor politicii agricole comune în 2022, din perspectiva plăților în avans către producători și o creștere a cotei plăților în avans de la 50 la 70%.

Comisia a adoptat de asemenea un nou cadru temporar de criză, ce permite sprijinirea întreprinderilor afectate direct sau indirect de criză, a fermierilor, pescarilor, sub forma unui sprijin de lichiditate și a unui ajutor pentru creșterea costului aferente gazului și energiei electrice. Se va permite statelor membre implementarea ratei reduse ale taxei pe valoare adăugată și încurajarea operatorilor economici de a limita creșterea prețurilor cu amănuntul, pentru a se susține accesibilitatea prețurilor la alimente.

Se lucrează intens la dezvoltarea unor instrumente care să funcționeze atât pe termen scurt cât și mediu și lung și să consolideze securitatea alimentară în așa fel încât să fim mai pregătiți pe viitor pentru orice amenințare de acest gen. În urma unei discuții avute cu premierul României și ministrul Agriculturii, am propus într-una din întâlnirile de lucru din Parlamentul European, folosirea resurselor financiare rămase necheltuite din alte axe de finanțare pentru sprijinirea sectorului agricol care în acest moment se confruntă cu provocări serioase. Este un aspect foarte important pe care trebuie să-l avem în vedere și vă asigur că fac toate demersurile în calitatea de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală să fac din asta o realitate.

Rep: Cât credeți că este de pregătită România pentru a face față unei eventuale probleme de securitate alimentară?

Daniel Buda: România, după cum bine știm, are capacitățile de producție necesare și încă, rezerve suficiente. Aș spune că este pregătită într-o mare măsură. Dar acestea nu vor fi la nesfârșit suficiente, nu ne putem baza pe capacitățile de producție de acum. Rezervele pe care le avem nu erau pregătite din perspectiva unui război.

Problema se ridică atunci când vorbim de marii consumatori de energie, cum ar fi fabricile de îngrășăminte, iar pe fondul crizei energetice, situația e cu atât mai îngrijorătoare. Această criză a energiei i-a determinat și pe mulți legumicultori români să ia în serios regândirea strategiei de cultivare a terenurilor, cei care cultivau în solarii, pe fondul costurilor la energie, iau în considerare reducerea drastică a suprafețelor cultivate. Având în vedere că încă ne aflăm în plină campanie pentru fertilizarea culturilor de toamnă și înființarea altor culturi de primăvară, deciziile pentru susținerea sectorului agricol trebuie să fie urgentate și am solicitat asta în cadrul ședințelor din Parlamentul European cu fiecare ocazie. Desigur și din perspectiva acestor probleme se caută cele mai bune soluții și mecanisme, care să ne garanteze securitatea aprovizionării la prețuri rezonabile pentru iarna următoare și ulterior, prin umplerea depozitelor de stocare a gazelor naturale în statele membre până la cel puțin 80%, până la 1 noiembrie. S-au luat și măsuri pe termen scurt care să permit rezistența gospodăriilor și producătorilor vulnerabili, prin acordarea de ajutoare, sprijin de urgență, facilitate unui acces mai larg la contractele de achiziție de energie din surse regenerabile.

Am mai spus asta: noi nu trebuie să privim această problema a securității alimentare din punct de vedere cantitativ ci și din punct de vedere al accesibilității pentru consumatori. În contextul dat, România ar putea deveni furnizor de alimente atât către Uniune, cât și către alte state dependente de importurile din Rusia și Ucraina. Dacă vom folosi cu cap toate mecanismele puse la dispoziție, atât la nivel european cât și la nivel național, suntem capabili să facem față unei potențiale crize și sa fim furnizori de hrană și pentru alte regiuni de pe glob. Aici vorbim și de posibilitatea folosirii terenurilor lăsate în pârloagă, România avea aproximativ 300.000 de hectare în această situație, pentru care așa cum vă spuneam, Comisia a acordat posibilitatea temporară plantării și pe aceste terenuri scoase din circuitul agricol acum. Totodată, să nu uităm de nevoia de a investi în cultivarea plantelor proteice. Uniunea Europeană nu își asigură independența din punct de vedere al furajelor proteice. Floarea soarelui nu înseamnă numai uleiul de floarea soarelui pe care îl consumăm, înseamnă și șroturile de floarea soarelui folosite în industria de creștere sau îngrășare a porcului, a taurinelor. Fără aceste produse care pot părea în aparență de nivel secundar, noi nu vom putea asigura hrana în mod durabil. Am discutat aceste aspecte și cu Ministrul Agriculturii și știu că și dumnealui discută intens cu fermierii din aceeastă perspectivă. Prețurile la produsele alimentare se vor stabiliza când se vor stabiliza și prețurile la inputuri.

Fac din nou un apel către fermierii români să-și cultive terenurile, să nu lase nici un cm de teren nefolosit, este extrem de important ca să menținem aceste rezerve suficiente! Acesta este principalul lucru care ne va asigura securitatea alimentara!

Rep: Au trecut deja 40 de zile de la de la declanșarea de către Rusia a războiului din Ucraina iar Uniunea Europeană a dispus o serie de sancțiuni asupra Moscovei. Credeți că măsurile luate de UE și-au atins scopul propus?

Daniel Buda: Sancțiunile impuse de către Uniunea Europeană, SUA, Marea Britanie și întreaga comunitate internațională au fost un răspuns prompt la ceea ce putem numi un atac asupra democrației și suveranității Ucrainei. Sancțiunile impuse la nivel internațional, asupra apropiaților lui Putin, băncilor rusești și refuzul marilor companii de a opera în Rusia au afectat serios Rusia, dar sunt departe de a determina oprirea războiului.

Astăzi, asistăm la un moment de cotitură în istorie, și anume, combaterea conflictului armat cu sancțiuni economice, fără intervenție militară din partea comunității internaționale.

Încă nu ne-am atins scopul, dar o vom face. Chiar în această săptămână Comisia a anunțat un nou pachet de sancțiuni, printre care reducerea importurilor de cărbune din Rusia, sancționarea suplimentară a altor bănci rusești, interzicerea accesului navelor rusești și a navelor operate de ruși în porturile UE. În data de 07 aprilie a fost adoptată rezoluția prin care atât eu cât și alți colegi din Parlamentul European am cerut sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, inclusiv un embargo total și imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze. Toate acestea reprezintă strângerea robinetului care finanțează armata rusă și acțiunile nejustificabile ale lui Putin. Este crucială această poziție împotriva războiului, o poziție care trebuie să fie unitară la nivelul întregii lumi civilizate.

Rep: Ați fost unul dintre europarlamentarii care au ajuns în Ucraina pentru a-i ajuta pe cei care au fugit din calea războiului. Mulți dintre ucraineni s-au oprit în centrele de refugiați amenajate în zona de garniță, însă cei mai mulți au luat drumul României și a altor țări din UE. Cum apreciați modul în care UE a gestionat problema refugiaților ucraineni?

Daniel Buda: Da, am fost in Ucraina deoarece am vrut să vad cu ochii mei realitățile din teren. Pot să vă spun că șocul unui astfel de contact nu poate fi descris în cuvinte, una este să vezi la televizor și alta este să vorbești cu oamenii, care până mai ieri aveau o viața normală.

Pe de altă parte, cred că vorbim de o mobilizare fără precedent. Atât din partea României, cât și din partea întregii Europe. Uniunea Europeană a venit în întâmpinarea refugiaților ucraineni cu numeroase mecanisme pentru susținerea acestora. În completarea Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa, s-au luat măsuri suplimentare pentru ca UE să poată face față fluxului de refugiați, ca de exemplu permiterea statelor membre să modifice anumite elemente ale programelor sprijinite de FEAD fără a fi necesară aprobarea Comisiei, pentru utilizarea eficientă și rapidă a fondurilor, la nevoie. Procedurile de trecere a frontierelor au fost adaptate pentru a primi cât mai mulți refugiați. Activarea Directivei de protecție temporară consider că reprezintă un simbol al unității în fața acestei crize. Săptămâna aceasta s-a dezbătut în Parlamentul European de la Strasbourg, protejarea și susținerea copiilor și tinerilor ucraineni care au fost relocați intern sau transfrontalier. Comisia lucrează la un plan de10 puncte pentru a consolida răspunsul la această problemă la nivel european.

UE cu siguranță a luat numeroase măsuri concrete pentru sprijinirea Ucrainei și a țărilor învecinate care și-au arătat solidaritatea, dar care în același timp, se află sub amenințarea rusă: asistență materială acordată Ucrainei și țărilor învecinate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE,  93 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova, 17 miliarde euro acordate statelor membre care găzduiesc refugiații, acestea fiind doar câteva dintre ele. Nu este o situație ușor de gestionat și se caută în permanență cele mai bune soluții.

Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc și apreciez solidaritatea românilor și a societății civile pentru empatia de care au dat dovadă în acestor provocări umanitare.

Rep: Cum vedeți soluționarea conflictului din Ucraina?

Daniel Buda: Tancurile și mitralierele vor fi învinse de stilou și cerneală. Blocada economică a Occidentului împotriva Kremlinului este principala armă pentru soluționarea conflictului din Ucraina.

Știm bine că Rusia a căutat ajutor economic și militar din partea Chinei și Indiei, care din fericire, s-a menținut distantă. Putin trebuie să rămână singur. Sancțiunile impuse trebuie menținute și întărite, pentru că oprirea finanțării acestui război trebuie acum să fie principalul nostru obiectiv. Pentru prima oară de la revoluția bolșevică, Rusia nu-și va putea onora obligațiile externe, jumătate din rezervele valutare ale țării au fost înghețate prin aceste sancțiuni.  Trebuie să rămânem consecvenți când vine vorba de aceste măsuri.

Cu siguranță suntem mai uniți ca niciodată. Uniunea Europeană este în colaborare cu parteneri foarte mari pe plan global, NATO, G7, Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia, Australia. O lume întreagă pune la zid Rusia pentru invazia nejustificată a Ucrainei și crimele împotriva umanității. Cred că din tot ce se întâmplă în acest moment am învățat deja lecții extrem de valoroase. Ni s-a arătat încă o dată cât de importantă este Uniunea și NATO și cât de importante sunt valorile europene, unitatea și valorile democratice care ne caracterizează în aceste vremuri. Dar mai mult decât orice, a fost ca o palmă pentru noi care ne-a trezit la realitate și ne-a  arătat că toate planurile de reducere a dependenței, măsurile legate de durabilitate, sustenabilitate, trebuie să devină din obiective, fapte, acum! Împreună, vom învinge. Fără îndoială, Putin este un criminal de război și trebuie sa răspundă pentru masacrul de la Bucea, Mariupol și pentru fiecare mort.

Cosmin PURIȘ