Implicațiile militare ale scufundării crucişătorului Moskva

Pierderea crucişătorului rus Moskva, ajuns joi în adâncurile Mării Negre, reprezintă un obstacol operaţional important pentru Rusia în războiul cu Ucraina, dar mai degrabă o colosală pierdere simbolică, notează vineri AFP într-o analiză.

Nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră s-a scufundat în timp ce era remorcată spre Sevastopol şi a luat odată cu ea şi o parte din mândria forţelor armate ale preşedintelui Vladimir Putin, deja puse la grea încercare în invazia începută în februarie şi care nu a decurs conform planurilor Moscovei.

Lovit de două rachete ucrainene anti-navă Neptun, potrivit Kievului, sau avariat de o explozie în magazia de muniţii, potrivit Moscovei, în oricare dintre variante crucişătorul Moskva este o mare pierdere simbolică pentru armata rusă.

Nava era echipată cu 16 rachete anti-navă Bazalt/Vulkan, cu rachete Fort (versiunea navală a rachetelor antiaeriene cu rază lungă de acţiune S-300), cu rachete antiaeriene cu rază scurtă Ossa, cu tunuri, torpile şi alte tipuri de rachete.

Cu un echipaj de până la 680 de membri, care conform Rusiei au fost evacuaţi înaintea scufundării, crucişătorul Moskva ”asigura acoperirea aeriană a altor nave în timpul operaţiunilor, mai ales a celor de bombardare a coastei şi a manevrelor de desant”, explică Serghei Braticiuk, purtător de cuvânt al administraţiei militare ucrainene din Odesa.

Problemele operaţionale generate de pierderea crucişătorului sunt pentru armata rusă importante, dar totuşi gestionabile, estimează surse militare occidentale consultate de AFP.

Această navă asigura protecţia integrală pe o rază de 150 de kilometri în jurul poziţiei sale şi va fi dificil de înlocuit, întrucât după invazia rusă Turcia a decis ca, în virtutea Convenţiei de la Montreux, să nu permită trecerea prin Bosfor a navelor militare care nu-şi au baza la Marea Neagră.

Dar ”restul flotei (ruse) de la Marea Neagră rămâne o forţă puternică”, mai ales fregatele moderne precum Amiral Grigorovici echipate cu sisteme antiaeriene mai moderne decât Moskva, deşi au o rază de acţiune mai redusă, şi cu rachete de atac terestru Kalibr, remarcă Nick Brown, expert la institutul privat britanic de informaţii Janes. ”Flota rusă (de la Marea Neagră) nu a fost scoasă din luptă”, temperează acesta.

”Pierderea navei în sine nu va obliga Moscova să se replieze din punct de vedere tehnic, întrucât implicarea marinei ruse în război era destul de limitată”, explică şi Maia Otaraşvili, de la Institutul pentru studii de politică externă (FPRI) din Washington.

Dar dacă crucişătorul Moskva a fost într-adevăr lovit de rachete Neptun, probabil în combinaţie cu folosirea unor drone pentru ghidare sau ca momeală, aşa cum susţin forţele ucrainene, problema care se pune este cea legată de performanţa echipamentelor celor două părţi beligerante, iar aceasta ar fi un element semnificativ dacă Rusia şi-ar angaja mai substanţial forţele navale în conflict.

”Dispune oare Ucraina de capacităţi de apărare navală pe care Rusia nu le-a evaluat?”, se întreabă Maia Otaraşvili, amintind că preşedintele Volodimir Zelenski a cerut insistent Occidentului să-i ofere rachete şi mijloace pentru apărarea coastei Ucrainei. ”De ce fel de rachete anti-navă nou obţinute dispune Ucraina? Ce pagube ar putea produce acestea marinei ruse?” – sunt alte întrebări evocate de aceeaşi interlocutoare.

Crucişătorul Moskva, dat în exploatare la începutul anilor ’80 şi care s-a mai evidenţiat în războiul cu Georgia, în 2008, şi în 2015-2016 în cel din Siria, era de asemenea ”o navă de comandament, pe ea se afla probabil statul major care comanda grupul naval din zonă”, notează la rândul său amiralul în rezervă Pascal Ausseur, director al Fundaţiei mediteraneene pentru studii strategice (FMES). În acest caz va fi nevoie de desemnare unei alte nave care să asigure activităţile de coordonare.

Marea Neagră ”este o mare mică, dar toată lumea are acces la rachete anti-navă. Detectarea şi identificarea sunt foarte simple”, iar dispariţia crucişătorului Moskva ”arată o adevărată vulnerabilitate” a marinei ruse, crede ofiţerul menţionat.