Expoziție la Muzeul Școlii Medicale Clujene: „Între tradiție și inovație. Învățământul superior de medicină și farmacie din Cluj (1948-1990)”

Muzeul Școlii Medicale Clujene a deschis de curând expoziția temporară „Între tradiție și inovație. Învățământul superior de medicină și farmacie din Cluj (1948-1990)”. Expoziția propune publicului o incursiune în istoria învățământului superior de medicină și farmacie clujean, în cea de-a doua jumătate a secolului al XX lea. Vizitatorii pot admira fotografii cu părinții școlii clujene de medicină și succesorii acestora, cu spitalele construite după 1948, dar și ilustrații privind viața studențească și activitățile brigăzilor artistice. De asemenea, interesul vizitatorilor este stârnit de tratatele și cursurile în ediție princeps ale unor profesori universitari clujeni, de instrumente medicale care au aparținut colecției profesorului Florea Marin, dar și de mașina de scris a fondatorului școlii clujene de istoria medicinei, profesorul Valeriu L. Bologa.

„Am luat ca reper reforma învățământului din anul 1948. Noua organizare a educației de la sfârșitul anilor ’40 a produs schimbări în ceea ce privește structura și evoluția învățământului medical și farmaceutic din țara noastră.”, spune muzeograful dr. Oana Habor. Facultatea de Medicină din Cluj a fost desprinsă din Universitate și încadrată într-o instituție separată, nou creată, respectiv Institutul Medico-Farmaceutic (din 1958, Institutul de Medicină și Farmacie). Inițial, acesta a avut în componență cinci facultăți: de Medicină Generală, Farmacie, Stomatologie, Igienă și Pediatrie. În anul 1955, Facultatea de Igienă a fost desființată, iar în anul 1957, Facultatea de Pediatrie a fost transformată în secție a Facultății de Medicină.

Fotografiile de epocă, documentele, publicațiile științifice, instrumentele medicale compun o panoramă a vieții medicale clujene pentru perioada 1948-1990. Expoziția este structurată în jurul a patru teme: activitatea didactică, cercetarea științifică, viața studențească, aparatura medicală și de laborator. Vorbim astfel de părinții medicinei clujene. „În anii postbelici, școala medicală clujeană a îmbinat echilibrat două elemente: tradiția și progresul. Pe de o parte, sunt expuse fotografii cu unii dintre dascălii Institutului de Medicină și Farmacie (IMF) din Cluj, arhitecți ai învățământului medial românesc din Transilvania în perioada interbelică (Iuliu Hațieganu, Ioan Goia, Ion Gavrilă, Ioan Manta, Iuliu Moldovan, Leo Daniello etc.). Sunt acei maeștri care au imprimat direcții ce au conferit o notă particularitate școlii noastre, precum orientarea practică, nota profilactică, puternicul spirit de echipă, colaborarea între diverse specializări care au avut drept rezultat un profund spirit de sinteză.

Aceste valori au fost transmise generațiilor următoare asigurând de-a lungul timpului continuitatea școlii.”, afirmă muzeograful dr. Oana Habor. Totodată, expoziția reflectă progresul în medicină datorat noilor generații de profesori: „Pe de altă parte, regăsim imagini care înfățișează noile generații, martore ale unei perioade în care constatăm o diversificare tot mai pronunțată a profilului științific al disciplinelor și sporirea numărului acestora. Profesori precum Octavian Fodor, Ștefan Hărăguș, Aurel Nana, Alexandru Varna, Ion Baciu, Ion Chiricuță, Nicolae Stăncioiu, Viorel Gligore, Dumitru Dumitrașcu (Facultatea de Medicină), Teodor Goina, Victor Ciocănelea, Ioan Simiti, Ioan Grecu, Constantin Ionescu, Elena Curea (Facultatea de Farmacie), Cornel Oprișiu, Vasile Vasilescu, Iosif Baba, Doina Cosma, Hugo Rațiu (Facultatea de Stomatologie) au avut contribuții valoroase în domeniile lor de activitate.”
De asemenea, expoziția ilustrează faptul că după 1948 baza materială de învățământ a IMF Cluj s-a extins cu noi unități spitalicești. „Regăsim imagini cu Spitalul de Boli Contagioase, Boli Profesionale, Institutul de Oncologie, Spitalul Clujeana, Clinicile de Nefrologie și Pediatrie III. Baza materială a Facultății de Stomatologie a cunoscut o dezvoltare progresivă. Activitatea disciplinelor se desfășura în
clădirile de pe strada Moților și Clinicilor. Odată cu dezvoltarea învățământului farmaceutic a avut loc o extindere treptată a spațiului de învățământ și cercetare, prin construcția amfiteatrului de pe strada
Pasteur și în anul 1972 a clădirii de pe strada Ion Creangă”, spune muzeograful dr. Oana Habor. În expoziția de la muzeul de pe strada Emil Isac, nr. 13, găsim și dovezi ale activității de cercetare „Bogăția cercetărilor științifice este exemplificată prin tratate și cursuri valoroase: Propedeutica medicală semnată de I. Goia, cel care a condus disciplina Semiologie timp de patru decenii, una dintre cele mai utilizate cărți de specialitate, Calciul în organismul uman (1975), distinsă cu premiul Babeș al Academiei Române, autori fiind Rodica Dascălu și Liviu Gozariu, profesori la disciplina de endocrinologie, Oto-Rino-Laringologie (1964), prima lucrare de specialitate din țară la care a contribuit prof. Gh. Popovici, șeful clinicii ORL între 1949-1975, Tehnica Farmaceutică primul curs
de acest gen care a apărut la vremea respectivă după o mai lungă perioadă de timp, elaborat de trei colective (București, Târgu-Mureș, Cluj) și coordonat de Victor Ciocănelea, șeful disciplinei de Tehnică
Farmaceutică.”, afirmă muzeograful clujean.

Mașina de scris a fondatorului școlii clujene de istoria medicinei expusă pentru publicul larg

O altă temă abordată de expoziție este viața studențească: „Activitatea culturală și artistică a studenților s-a valorificat în cadrul brigăzilor artistice cu o frumoasă tradiție și un prestigiu recunoscut pe plan național, în formațiile de muzică ușoară, de dansuri populare, corul institutului, echipa de teatru. Unul dintre celebri textieri a fost domnul profesor Nour Olinic. În acest sens sunt expuse, printre altele, imagini din arhiva fotografică a doamnei profesor Monica Lencu care a condus Clinica Medicală IV între 2005-2009. În anul 1966 s-a înființat clubul universitar Medicina. Între anii 1969-1973 institutul a redactat revista Dialog, cu material informativ valoros, poezie, proză, dramaturgie originală studențească, interviuri cu personalități științifice marcante.”, subliniază muzeograful dr. Oana Habor.

În ceea ce privește instrumentele medicale expuse, o parte au aparținut colecției medicului Florea Marin, medic primar internist, membru emerit al Academiei de Științe Medicale, cu contribuții deosebite în iatroistoriografia românească: rigla pediatrului, oftalmodinamometru, sterilizator de buzunar cu închidere ermetică pentru păstrarea în alcool a seringilor.

O vitrină specială, cu mașina de scris și fotografii, a fost dedicată de către organizatorii expoziției profesorului Valeriu L. Bologa. „Alături de profesorul francez Jules Guiart este considerat fondatorul școlii clujene de istoria medicinei. Profesorul Bologa a activat la catedră timp de jumătate de deceniu. A scris despre cele mai semnificative momente din trecutul medical al țării noastre, a pus în lumină activitatea medicilor români, maghiari și sași din Transilvania și Banat. L-au preocupat probleme din istoria farmaciei, medicină empirică, etnoiatrie, istoria științelor, filosofie medical, terminologie medicală, antropologie medicală.”, subliniază muzeograful clujean.
Expoziția temporară poate fi vizitată, de luni până vineri, în intervalul orar 9-15, cu programare prealabilă la adresa de email: muzeu@umfcluj.ro, la Muzeul Școlii Medicale Clujene, strada Emil Isac, nr. 13.

sursă foto: Muzeul Școlii Medicale Clujene
Tia Sîrca