Efectele dezastruoase ale retrocedărilor de păduri. Cazul Măguri-Răcătău

Trei hectare de pădure sînt tăiate în fiecare oră, iar în ultimele două decenii, România a pierdut o treime din suprafaţa sa împădurită. O realitate dezastruoasă pe care responsabilii nu au făcut nimic s-o schimbe. Potrivit datelor oficiale, judeţele în care au loc defrişări masive ilegale sînt Suceava, Harghita, Argeş, Maramureş şi Cluj.

În ultimii ani, pădurile din judeţul Cluj, în special cele din zona Apusenilor, au fost supuse unor defrişări sălbatice, prin care responsabili silvici, politicieni şi alţi potentaţi fără scrupule şi fără măsură au făcut zeci de miliarde. Aceste tăieri necontrolate au dus la schimbări climaterice şi au determinat inundaţii în multe zone. În ciuda numeroaselor controale declanşate de autorităţile statului în pădurile din zona de Nord şi Nord-Vest a Munţilor Apuseni, tăierile ilegale de arbori nu au încetat.

Recent, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vînătoare (ITRSV) Cluj şi IPJ Cluj au declanşat un amplu control în zona Măguri-Răcătău, după ce s-au reclamat furturi semnificative de arbori din pădurea composesoratului. Practic, noul dezastru din pădurile de la Măguri-Răcătău s-a produs pe fondul lipsei de pază de specialitate la această pădure. Din informaţiile furnizate de angajaţi de la ITRSV reiese că Ocolul Silvic Someşul Rece a reziliat contractul cu Asociaţia Composesorală Măguri- Răcătău, din cauza unei datorii de 80 de mii de lei. În acest context, Ocolul Silvic Someşul Rece şi-a retras pădurarii din Zona Măguri-Răcătău, iar peste 2.000 de hectare de pădure au rămas nepăzite. Informaţia a ajuns în scurt timp la hoţii de lemne, care au început să intre în pădure şi să taie sute de arbori. IPJ Cluj a anunţat la sfîrşitul lunii mai că au descins la domiciliile mai multor persoane bănuite de furt şi tăieri ilegale de arbori de pe raza comunei Măguri-Răcătă. În cadrul raziei au fost ridicaţi, în vederea confiscării, aproximativ 22 de metri cubi de lemn, în valoare de aproximativ 8.000 de lei, trei motoferăstraie, unelte şi s-a dispus indisponibilizarea a patru instalaţii de prelucrare/debitare lemn. În paralel cu IPJ Cluj, ITRSV Cluj a declanşat verificări pentru a stabilii exact cît material lemnos s-a sustras din pădurea Asociaţiei Composesorale Măguri-Răcătău, după ce a rămas fără pază. Surse din ITRSV susţin că deocamdată nu s-a putut stabili un prejudiciu, însă pagubele sînt destul de însemnate.

Criza din cadrul Asociaţiei Composesorale Măguri se datorează disputei pentru şefia composesoratului dintre două tabere. Una din tabere este reprezentată de Voicu Tomoş, iar cealaltă de Gavril Roba. Acest composesorat s-a înfiinţat în anul 2000, însă, din cauza prostei administrări, în 2013 acumulase datorii de 80.000 lei. iar 80 la sută din pădurea pe care o administra era distrusă. În anul 2013. luna martie. asociaţia era pe punctul de a intra în insolvenţă. În aprilie 2013, s-a ales un comitet de conducere condus de Voicu Tomoş. Acesta a reuşit să echilibreze situaţia, astfel că. în aprilie 2014, datoriile erau stinse. În acea perioadă, însă, s-a format un alt grup condus de Gavril Roba, care a reuşit să înlăture comitetul de conducere condus de Tomoş. Sub mandatul acestuia, Asociaţia Composesorală Măguri a început să acumuleze din nou datorii şi este pe punctul de a se desfiinţa.
C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.