Editura Școala Ardeleană la 10 ani de la înființare: Călătoria interioară a lui Paul Kingsnorth, ecologistul convertit la ortodoxie

Recent, Muzeul Mitropoliei Clujului a fost gazda unui eveniment remarcabil, dedicat căutării adevărului și convertirii, sub lumina gândirii inspiratoare a lui Paul Kingsnorth. Conferința, susținută de Pr. Prof. univ. dr. Ioan Chirilă, a marcat și lansarea volumului „Mai putem salva lumea? Confesiunile unui ecologist convertit la ortodoxie” de Paul Kingsnorth, în traducerea lui Vasile Andreica, apărut la Editura Școala Ardeleană. La acest eveniment deosebit au fost prezenți Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu Vasile George Dâncu, directorul Editurii Școala Ardeleană. Moderatorul serii a fost Dr. Paul Ersilian Roșca, directorul Muzeului Mitropolei Clujului. Aceasta a fost încă o conferință reușită din ciclul organizat de Editura Școala Ardeleană, care sărbătorește 10 ani de la înființare.

Dr. Paul Ersilian a deschis evenimentul cu câteva cuvinte de introducere, concentrându-se pe prezentarea autorului cărții. Născut în 1972, la Worcester, Paul Kingsnorth este un scriitor englez prolific în domeniul ficțiunii și non-ficțiunii. Își începe educația în sudul Angliei și continuă la Royal Grammar School, High Wycombe, și St Anne’s College, Oxford, unde studiază Istoria modernă, devenind primul din familia sa care accede la învățământul superior. La Oxford, Kingsnorth devine editor al ziarului Cherwell, cel mai longeviv ziar studențesc al universității, și începe colaborarea cu The Independent în 1994. Ulterior, lucrează ca redactor la openDemocracy și Greenpeace, iar între 1999 și 2001 este redactor-șef adjunct al publicației The Ecologist.

Paul Kingsnorth activează timp îndelungat ca ecologist, implicându-se în proteste pentru protecția mediului, fiind inclus în 2001 de revista New Statesman în topul „primilor zece agitatori” ai Marii Britanii. În 2004, devine fondator al Campaniei Free West Papua și membru de onoare al tribului Lani. Cu toate acestea, deziluzionat de direcția mișcării ecologiste și de condițiile globale în deteriorare, se retrage din politicile ecologiste și jurnalism la sfârșitul anului 2007.

În 2009, alături de Dougald Hine, Paul Kingsnorth înființează Dark Mountain Project, un manifest revoluționar care critică fundamentul civilizației noastre în fața schimbărilor climatice și a altor provocări contemporane. În căutarea unei noi identități, descoperă ortodoxia și în 2021 este botezat în Biserica Ortodoxă Română, la Mănăstirea Română din Shannonbridge, Irlanda.

În discursul său, Pr. Prof. dr. Ioan Chirilă a adus un element profund filosofic și spiritual, descriind călătoria interioară a lui Paul Kingsnorth ca pe o peregrinatio, un drum al căutării și descoperirii spirituale. A subliniat că Kingsnorth a trecut prin diverse etape ale credinței, de la agnosticism și ateism la găsirea credinței creștine. Părintele Chirilă a pus accentul pe importanța găsirii unei conexiuni spirituale profunde și a evidențiat faptul că adevărata convertire implică nu doar o aderare la o confesiune religioasă, ci și o transformare a ființei interioare către lumină și frumusețe. El a ilustrat modul în care povestea lui Kingsnorth reflectă, în esență, căutarea și regăsirea fiecărui individ în căutarea spirituală și în înțelegerea frumuseții și a misterelor creației: „Adevăratul om convertit este omul duhovnicesc. Omul duhovnicesc nu este cel care proclamă apartenența la o confesiune, ci cel care mărturisește din propria trăire că are lumina duhului. Omul care sesizează frumusețea creației este și el, omul frumos.”

După intervenția plină de înțelepciune a lui Ioan Chirilă, elevii Colegiului de Muzică Sigismund Toduță au susținut un moment muzical, contribuind la atmosfera specială a serii. Karla Mitrana la flaut, Aron Gădălean la vioară și prof. corepetitor Adela Pleșca la pian au încântat audiența.

În intervenția sa, ÎPS Andrei a subliniat observația că, deși România este adesea percepută ca o țară ancorată în tradiție și religie, există unele aspecte care necesită o revizuire atentă. El a adus în discuție parcursul lui Paul Kingsnorth, un om care, inițial, nu a avut o credință religioasă, dar care a ajuns să îmbrățișeze credința ortodoxă. ÎPS Andrei a evidențiat nemulțumirea lui Kingsnorth față de modul în care Biserica anglicană își desfășoară activitatea religioasă, criticând banalizarea învățăturii bisericești.

În final, prin contribuțiile și discursurile susținute, evenimentul a stimulat gândirea critică și reflecția asupra valorilor și credințelor noastre. Drumul spre adevăr și regăsirea luminii interioare sunt, de fapt, scopurile fundamentale ale umanității și spre asta ne vom întoarce, în cele din urmă, cu toții.

“Nu sunt un adept al aderării, dar am acceptat, în cele din urmă, că voi avea nevoie de o biserică. M-am dus să caut și am găsit una, ca de obicei, în ultimul loc în care mă așteptam. În ianuarie 2021, de sărbătoarea Bobotezei, am fost botezat în apele înghețate ale râului Shannon, într-o zi cu ger și soare, în Biserica Ortodoxă Română. În ortodoxie găsisem răspunsurile pe care le căutam, în singurul loc în care nu mă gândisem niciodată să caut. Am găsit un creștinism care își păstrase miezul străvechi: o credință cu sfinți vii și un ritual central de o putere profundă și inexplicabilă. Am găsit o credință care, spre deosebire de cea pe care o văzusem în copilărie, nu era un șablon moral prăfuit, ci o cale mistică, un lucru străvechi și înrădăcinat, care indica o lume în care divinul nu este absent, ci pretutindeni prezent, mișcându-se prin munți și în ape.” (PAUL KINGSNORTH)

Mara A. MUNTEAN

Foto: Muzeul Mitropoliei Clujului