Ecosistemele acvatice din Cluj, sub presiunea secetei: Cursuri de apă secate și debite prăbușite în 2026

Seceta prelungită din perioada 2025–2026 pune o presiune uriașă pe resursele de apă și ecosistemele acvatice din județul Cluj, avertizează reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa. Un raport prezentat în cadrul ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență de directorul SGA Cluj, Giana Popa, arată că debitele râurilor din județ au prăbușit drastic—ajungând chiar la fenomenul de băltire pe Borșa, Gădălin și Olpret, respectiv la secarea completă a pârâului Sălătruc. Deși acumulările Tarnița și Gilău asigură în continuare alimentarea cu apă potabilă la standarde bune de calitate pentru peste 600.000 de locuitori din Cluj și Sălaj, încălzirea apei și scăderea precipitațiilor cresc riscul de eutrofizare, anoxie și pierdere a biodiversității acvatice.

Conform raportului, debitele afluente în toate acumulările s-au situat sub mediile lunare multianuale în perioada ianuarie 2025 – august 2026: acumularea Fântânele (volum la cota NNR de 195,45 mil. mc) a avut un coeficient de umplere între 66% și 90%; acumularea Tarnița (volum la cota NNR de 70,3 mil. mc), unde se află și priza de captare a apei pentru populație, a avut un coeficient de umplere între 81% și 96%; acumularea Gilău, administrată de SGA Cluj, a avut un coeficient de umplere între 59% și 66%. Acumularea asigură apărarea împotriva inundațiilor, compensarea zilnică a debitelor uzinate din CHE Mărișelu, Tarnița și Someșul Cald, funcționarea sistemului integrat de alimentare cu apă al județului, alimentarea păstrăvăriilor din aval (maximum 1.650 l/s), producerea de energie în CHE Gilău și menținerea debitului ecologic;

„Pe cursurile de apă, debitele medii lunare din 2026 la stația hidrometrică Cluj-Napoca au reprezentat doar între 30% și 82% din mediile multianuale, cu minime în lunile mai, iunie și august. La stația Maia, situația este și mai gravă: debitele nu au depășit 18% din mediile multianuale și au scăzut continuu începând din luna martie, până la fenomenul de băltire. Buletinul hidrologic din 30 septembrie 2026 a semnalat băltire pe râurile Borșa (la Borșa), Gădălin (la Bonțida) și Olpret (la Maia), iar pârâul Sălătruc, la Cășeiu, era complet secat. Pe Someș, la Dej, debitul a fost de 10,7 mc/s, iar pe Someșul Mic, la Cluj-Napoca, de 4,78 mc/s.”, a declarat Giana Popa.

Și precipitațiile au fost deficitare în majoritatea lunilor. La stația Cluj-Napoca s-au înregistrat circa 10 l/mp în aprilie și maximum circa 78 l/mp în iunie. Începând din mai, valorile au rămas sub mediile lunare multianuale. La stația Maia, cantitățile au variat între circa 10 l/mp în aprilie și circa 80 l/mp în ianuarie, cele mai multe luni fiind sub normă.

Infrastructura de alimentare cu apă deservește aproximativ 560.000 de locuitori din județul Cluj și circa 55.000 de locuitori din județul Sălaj, din sursele Tarnița, Someșul Cald, Gilău și din sursa subterană Florești. Potrivit sintezei calității apelor pe anul 2025, toate cele patru acumulări (Fântânele, Tarnița, Someșul Cald și Gilău) au atins un potențial ecologic bun și o stare chimică bună, deci și-au îndeplinit obiectivele de calitate.

Reprezentantul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa a avertizat că din cauza temperaturilor ridicate și de scăderea debitelor exită riscuri ecologice.

„Întreruperea conectivității longitudinale a râurilor și fragmentarea sau secarea zonelor umede (lagune, bălți, canale secundare), care adăpostesc o mare varietate de viețuitoare, păsări și pești;

intensificarea eutrofizării și apariția înfloririi algale, din cauza încălzirii excesive a apei și a creșterii concentrațiilor de azot și fosfor; mortalitatea piscicolă și scăderea oxigenului din apă (anoxie); eliberarea din sedimente a unor compuși chimici care alterează calitatea apei brute, ceea ce afectează procesele de tratare pentru potabilizare; concentrarea poluanților și pierderea biodiversității, deoarece speciile native, mai sensibile, sunt înlocuite de specii invazive, mai rezistente. În acest sens, au fost transmise o serie de recomandări la schimbările climatice: reducerea risipei de apă, îmbunătățirea infrastructurii de stocare, prevenirea eroziunii solului, reîmpădurirea și menținerea sănătății zonelor umede”, a afirmat Giana Popa.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.