„După ce a suferit o lovitură crâncenă în SUA, MAGA va încerca o revanșă în Europa”. Dialog despre unda de șoc a alegerilor din SUA cu politologul Sergiu Mișcoiu

Efectele scrutinului american se vor resimți de ambele părți ale Atlanticului, reconfigurând alianțele și strategiile politice globale, anticipează politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și Université Paris-Est Créteil . Într-un interviu acordat Făclia, profesorul Mișcoiu explică cum eșecul în alegerile americane forțează rețelele populiste să se replieze în bastioanele europene și de ce ascensiunea noii generații din Congresul SUA aduce un nou tip de imprevizibilitate în relația transatlantică. De la posibila detașare strategică a liderilor extremei drepte europene și până la poziționarea discretă a României în relația cu Washington-ul , interviul de mai jos oferă o radiografie a noii realități geopolitice din lumea liberă configurată de alegerile americane.

Reporter: Stimate domnule profesor. Nu intrăm acum în cauzele care au dus la acest rezultat spectaculos, la acest tsunami albastru care a măturat candidații republicani în SUA. Aș vrea însă să vă întreb cum credeți că se vor repercuta rezultatele alegerilor de peste Ocean asupra partidelor nativiste din Europa, încurajate până acum de mișcarea MAGA de peste Ocean și de întreaga politică americană orientată spre susținerea acestor abordări?

Sergiu Mișcoiu: Avem mai multe niveluri de analiză, cel puțin două.

Primul este cel al politicii la vârf, al șefilor de state și de guverne, al miniștrilor de externe sau ai apărării din mai multe țări europene, care au considerat că o apropiere de America lui Trump le-ar putea oferi un avantaj relativ în raport cu alte state europene. În orice caz, au mizat pe faptul că o relație bună cu administrația Trump le-ar putea scuti de temerea că americanii se vor retrage din Europa.

Cultivarea relațiilor cu administrația Trump, inclusiv dincolo de recomandările venite de la Bruxelles, a avut însă un bilanț mai degrabă modest. Nu s-a soldat cu niciun câștig semnificativ, iar acum aceste state se află într-o situație delicată, fiind nevoite să-și reconsidere prioritățile și, mai ales, relațiile transatlantice.

Al doilea nivel este cel al mișcărilor și partidelor de extremă dreaptă, populiste și suveraniste, în sensul mai larg al termenului. Nu vorbim doar despre partidele din nucleul dur al extremei drepte, care candidează la alegeri pentru a ajunge la putere pe o asemenea platformă, ci și despre populismul conservator, cu accente suveraniste, cultivat mai vag de trumpiști.

În România, putem distinge între AUR, care intră în zona extremei drepte, și mișcarea domnului Victor Ponta, care se înscrie în zona populismului suveranist. Ne amintim cum și domnul Ponta agita șepci roșii cu însemnele MAGA în campania electorală. O parte dintre social-democrați, dar și alți lideri politici, au preluat acest model și s-au orientat în aceeași direcție.

Avem numeroase exemple în Europa, de la Polonia și România până la Portugalia și Franța. Rețelele MAGA, care au suferit acum o lovitură crâncenă în aceste alegeri, vor fi probabil dornice să obțină o revanșă în Europa.

Practic, dacă în Statele Unite se află într-o situație dificilă și au mai puțină capacitate de influență asupra noului Congres, rămâne deschis frontul european. Mă refer în primul rând la alegerile din Franța și apoi la cele din Germania. Cred că ne putem aștepta la o repliere în bastioanele europene care le-au mai rămas.

Problema este că inclusiv partenerii europeni ai lui Trump din zona extremei drepte ar putea ajunge la concluzia că sprijinul rețelelor MAGA reprezintă un fel de sărut al morții. După înfrângerile din Statele Unite, Serbia, Ungaria și alte asemenea experiențe, asocierea cu aceste rețele ar putea compromite inclusiv șansele unei victorii electorale în Europa.

Dacă ne uităm la Marine Le Pen, de exemplu, aceasta a dat semne cât se poate de clare de distanțare față de rețelele MAGA. Nu că ar fi fost foarte apropiată de ele înainte, dar încearcă să evite efectele negative ale asocierii cu ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite.

Așadar, cred că strategia MAGA va fi să se replieze în Europa, unde mai poate obține anumite rezultate, în așteptarea unor vremuri mai bune în Statele Unite. În ceea ce-i privește pe partenerii europeni, va exista o anumită jenă, care se va resimți în perioada următoare și pe care aceștia vor încerca să o acopere prin identificarea altor surse de inspirație și de ancorare electorală.

Nu în ultimul rând, trebuie urmărită și atitudinea Rusiei, care, într-un fel, se simțea concurată de MAGA în Europa. Moscovei îi convenea faptul că Trump, aflat la putere în SUA, se apropia tot mai mult de pozițiile sale. În schimb, în ceea ce privește influența exercitată prin intermediul partidelor de extremă dreaptă și populiste, MAGA ajunsese să estompeze Rusia.

MAGA era o sursă de legitimare mult mai bună, fiind considerată frecventabilă și legitimă, în timp ce Rusia nu beneficia de aceeași imagine. Acum, că MAGA este în suferință, este probabil să asistăm la o intensificare a activităților de influență ale rețelelor rusești, care se vor bucura recupereze o parte dintre adepții plecați înspre tărâmuri mai occidentale.

Reporter: Apreciați așadar că MAGA a fost doar rănită, nu înfrântă. Mai există o șansă ca Partidul Republican să revină la politicile sale tradiționale?

Sergiu Mișcoiu: Donald Trump a făcut o curățare, din punctul său de vedere, a Partidului Republican, care va fi foarte greu de întors în starea sa inițială. Practic, în ultimii ani, chiar de când se afla în opoziție, din 2022 în special, sistematic a înlocuit liderii care i s-au opus, le-a distrus carierele politice, le-a pus contracandidați în alegerile primare, plătiți cu bani mulți pentru a-i îndepărta din funcții.

Practic, pentru a renaște, Partidul Republican va trebui să-și schimbe nu doar direcția politică, ci și o bună parte din personalul politic. Iar acest lucru este destul de dificil.

Reporter: Democrații au schimbat acum mulți dintre ei, în urma alegerilor. Mulți au pierdut…

Sergiu Mișcoiu: Au pierdut funcțiile elective, în special în Camera Reprezentanților, dar asta nu înseamnă că au dispărut din aparatul partidului. MAGA și-a adus oamenii în structurile politice.

Vechile generații de republicani, atât conservatorii în sensul clasic al cuvântului, cât și cei de centru-dreapta, oamenii de centru proveniți din mediul de afaceri, conservatori în chestiunile economice și ușor conservatori în cele culturale și sociale, au dispărut sau aproape au dispărut din conducerea partidului.

Va fi foarte greu pentru ceea ce a mai rămas din republicanismul netrampist să reușească să recupereze partidul și nici Trump nu se va lăsa atât de ușor. Va căuta să continue popularea structurilor partidului cu reprezentanți ai acestei orientări și va menține presiunea asupra celor care ar putea încerca să i se opună sau, în termenii săi, să-l trădeze, fiindcă avem în vizor alegerile din 2028. Succesorii prezumtivi ai lui Trump, precum J.D. Vance, Marco Rubio și alții, sunt în mare parte conectați la aceste rețele ultrareacționare și trumpiste din Partidul Republican. Nu vor fi eliminați cu ușurință din această structură.

Reporter: Credeți că establishmentul Uniunii Europene este încurajat de rezultatul alegerilor? Vom vedea o Uniune Europeană mai fermă în negocierile cu partea americană în anii următori?

Sergiu Mișcoiu: Europenii se așteaptă acum ca Trump să nu mai fie atât de intransigent în relația cu Europa, pentru că nu va mai avea la fel de multe motive să adopte această atitudine. În același timp, europenii au cultivat relații cu Partidul Democrat încă de la început, dar au intensificat aceste contacte în ultima perioadă.

Există însă un semn de întrebare, și nu doar pentru Europa, ci în general, în privința noii generații de lideri democrați. Aceștia provin dintr-o zonă mai degrabă non-politică, contestatară, din generația Z și din generațiile imediat următoare, și sunt mult mai puțin previzibili în ceea ce privește atitudinea pe care o vor adopta, inclusiv față de Europa.

Este adevărat că, în această etapă, au fost cumva aliați ai Europei, pentru că Europa era inamicul pe care Trump dorea să-l zdrobească. Dar nu avem un val albastru unitar. Avem mai multe nuanțe de albastru: una clasică și una mai deschisă, mult mai greu de descifrat, reprezentată de noile generații care au câștigat teren, mai ales în Camera Reprezentanților.

Cu acești noi lideri, europenii vor trebui, în primul rând, să construiască un dialog, să-i apropie și să-i familiarizeze cu o schemă de gândire care nu este neapărat specifică generației lor.

Reporter: Diversitatea celor care au câștigat este extraordinară, atât din perspectiva genului, cât și a rasei și religiei. Este un mozaic greu de imaginat până acum.

Sergiu Mișcoiu: Da, inclusiv din punctul de vedere al opțiunilor ideologice. În Statele Unite nu au mai existat până acum, de exemplu, senatori musulmani.

Din punct de vedere ideologic, avem un amestec între democrația clasică, reprezentată într-un fel de linia Bill Clinton, dacă ne uităm, de exemplu, la James Talarico, și progresismul de stânga, reprezentat de Alexandria Ocasio-Cortez și alții. Sunt două orientări foarte diferite, care, puse laolaltă, nu se află neapărat pe aceeași linie politică.

Reporter: Să încheiem vorbind despre România. Ce consecințe imediate putem anticipa?

Sergiu Mișcoiu: Nu cred că vor exista consecințe imediate foarte mari. Oricum, România a încercat să mențină relații bune cu administrația Trump, iar acest lucru nu se va schimba.În schimb, poate deveni mai puțin important să facem tot posibilul pentru a ne demonstra bunăvoința față de Donald Trump, însuși.

Nu trebuie însă să ne amăgim. România nu este un stat atât de important pentru americani pe cât ne-ar plăcea nouă să credem. Vorbim despre aliatul strategic, despre rolul fundamental al României la Marea Neagră, formulări foarte frumoase și pompoase, dar, în realitate, țara noastră este unul dintre numeroasele state de dimensiuni medii din Europa.

În ciuda schimbării culorii politice a Congresului, America se va comporta într-o manieră relativ asemănătoare cu cea din perioada anterioară.

Sigur, Congresul va avea propria politică externă și va contracara anumite acțiuni ale președintelui, însă România nu are relații și canale de comunicare foarte solide în rândurile democraților.

Am mizat mai mult pe lobby-urile conservatoare, apropiate de mediile republicane și chiar de cele MAGA, pentru a susține interesele României. Această strategie nu ne-a ajutat foarte mult. În același timp, contactele noastre cu democrații sunt relativ limitate, în ciuda potențialului mult mai mare de dialog pe care l-am putea avea cu aceștia.

Să nu uităm că democrații sunt mult mai favorabili Ucrainei, apărării europene și menținerii alianței euro-americane decât Donald Trump. Din acest motiv, România ar trebui să fie, încă o dată, mult mai eficientă în construirea unor relații și a unor canale de comunicare cu diversele medii de decizie din Statele Unite.

Caius Chiorean

HINT

Am mizat mai mult pe lobby-urile conservatoare, apropiate de mediile republicane și chiar de cele MAGA, pentru a susține interesele României. Această strategie nu ne-a ajutat foarte mult. În același timp, contactele noastre cu democrații sunt relativ limitate, în ciuda potențialului mult mai mare de dialog pe care l-am putea avea cu aceștia.

HINT

Inclusiv partenerii europeni ai lui Trump din zona extremei drepte ar putea ajunge la concluzia că sprijinul rețelelor MAGA reprezintă un fel de sărut al morții. După înfrângerile din Statele Unite, Serbia, Ungaria și alte asemenea experiențe, asocierea cu aceste rețele ar putea compromite inclusiv șansele unei victorii electorale în Europa.