Doar 10% dintre angajați vor să lucreze ”de acasă”

Angajaţii români care au fost nevoiţi să lucreze mai mult de acasă în ultimele 18 luni din cauza pandemiei doresc să revină la birou, iar peste jumătate dintre ei asociază revenirea la birou cu „întoarcerea la normalitate” şi resimt lipsa socializării cu colegii.

Studiul „Back to the Office”, realizat de Cushman & Wakefield Echinox, semnalează că nevoia de a merge la birou rămâne în continuare ridicată, în condiţiile în care, întrebaţi dacă ar avea de ales de unde să lucreze, doar 10% dintre angajaţi au răspuns că doresc să lucreze exclusiv de acasă.
Prima jumătate a anului a marcat deja revenirea la birou a unui număr mai mare de angajaţi la nivel naţional, astfel că 43% dintre respondenţi spun că au lucrat în special de la birou, comparativ cu 36% în intervalul mai – decembrie 2020, respectiv 29% în perioada de lockdown din martie – mai 2020.

Avantajele și dezavantajele muncii ”de acasă”
Peste un sfert dintre cei intervievaţi ar vrea să lucreze 3 zile de la birou şi 2 zile de acasă, în timp ce 17% vor să lucreze doar de la birou. Preferinţa pentru un model de lucru este fundamentată, pe de o parte, de beneficiile lucrului de acasă, cele mai importante fiind economisirea de timp şi de bani, şi de dezavantajele absenţei de la birou, angajaţii punctând în special nevoia de socializare şi dificultatea de a separa timpul de lucru de viaţa personală.
Astfel, 83% dintre respondenţi au apreciat faptul că nu au mai pierdut timpul în trafic ca principal avantaj al lucrului de acasă, în timp ce 78% au simţit lipsa socializării cu colegii în acest mod de lucru. Alte avantaje ale lucrului de acasă sunt economiile de bani (53% dintre răspunsuri), îmbunătăţirea echilibrului viaţă profesională – viaţă personală (39%), mai multă libertate în utilizarea orelor de lucru (35%) sau mai mult timp disponibil pentru odihnă (34%).
Neajunsuri ale lucrului de acasă sunt dificultăţile în separarea vieţii profesionale de cea personală sunt pe locul al doilea, cu 50% dintre răspunsuri, în timp ce lipsa unui spaţiu propice de lucru a fost indicată de 32% dintre respondenţi. La acestea se adaugă capacitatea de concentrare mai redusă sau problemele legate de gestionarea relaţiei cu clienţii, partenerii şi colaboratorii, fiecare în 21% din cazuri.
Studiul mai arată că întoarcerea la birou este asociată cu îmbunătăţirea comunicării cu colegii, aceasta fiind indicată de 63% dintre respondenţi ca principalul avantaj al revenirii la birou, iar un procent important dintre angajaţi – 51% o simt ca pe o „revenire la normalitate”.
Timpul de deplasare (65%), cheltuielile mai mari (50%) şi mai puţină flexibilitate a muncii (50%), dar şi riscul infectării cu Covid-19 (37%) sunt asimiliate cu dezavantajele întoarcerii la birou.

Peste 40% dintre angajați au revenit la birou
La nivel global, în luna septembrie a acestui an, peste 40% dintre angajaţi lucrau de la birou, astfel că România se aliniază trendului mondial. China este pe primul loc, cu peste 90% dintre angajaţi care s-au întors la birou, în timp ce prezenţa la birou în celelalte regiuni analizate variază între 27% şi 40%.
În Europa, 40% dintre angajaţi lucrau în septembrie de la birou, Praga fiind campioana regiunii, cu circa 80% dintre angajaţi, capitala Cehiei fiind urmată de Hamburg cu 60% şi de Varşovia cu 45%. Întoarcerea la birou în aceste oraşe este direct legată de rata ridicată de vaccinare şi de ratele reduse de infectare.