Din trecutul tumultos și controversat al finanțatorului CFR 1907

Făclia de Cluj vă prezintă detalii mai puțin cunoscute din trecutul controversat al finanțatorului clubului de fotbal CFR. Acesta a fost anchetat de procurorii DIICOT între anii 2003-2010. În premieră în presa din România, ziarul nostru a obținut acces la detalii din dosarul în care finanțatorul CFR a fost vizat.

Ioan Varga a devenit cunoscut opiniei publice din România după ce a preluat controlul asupra clubului de fotbal CFR 1907 de la omul de afaceri Paszkany Zoltan Arpad prin achiziția pachetului majoritar al acțiunilor clubului din Gruia. Până atunci însă numele lui Ioan Varga a apărut în spațiul public doar la izbucnirea scandalului retrocedărilor ilegale de păduri de la Romsilva în care au fost implicate mai multe persoane printre care fostul lider PSD, Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam-fost senator PNL, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu. Dosarul a vizat retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani.

În dosar au mai fost judecați Gheorghe Paltin Sturdza – beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog – de la Tribunalul Covasna, fostul șef Romsilva – Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam – de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan. De asemenea, apare și numele lui Ioan Gheorghe Varga.

Acesta a fost trimis în judecată pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, cumpărare de influență și complicitate la spălare a banilor. Toate persoanele trimise în judecată în acest dosar au scăpat de condamnare deoarece faptele s-au prescris.

Nu a fost prima dată când Ioan Varga a trebuit să dea socoteală în fața procurorilor. El a mai trecut prin asemenea momente timp de șapte ani, între 2003 și 2010, când a fost anchetat în dosarul penal care a vizat cea mai mare rețea de trafic de droguri din istoria României. Este vorba de o rețea constituită din mai multe grupuri de traficanți din România și străinătate, cu zeci de persoane implicate și cu legături cu temuta mafie italiană „Camora” și mafia albaneză.

Legături cu „camora” și mafia albaneză

Făclia de Cluj a obținut rechizitoriul de aproape 100 de pagini întocmit de procurorii Secției de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în care Ioan Varga apărea ca învinuit.

Cercetările au vizat zeci de persoane constituite în mai multe rețele de trafic internațional de droguri și crimă organizată.

Una dintre rețele era condusă de „Yusuf”, din care au făcut parte mai multe persoane care au fost în legătură cu o altă rețea „moldovenească” condusă de Valeriu B.

Din această ultimă rețea au făcut parte Nicolae Vacarciuc, Oleg Bucateli, Igor Iachimov.

O altă rețea acționa pe teritoriul Ungariei și României, fiind condusă de Demir Abdulrazak. Prin această rețea se asigurau legăturile dintre rețelele din Turcia și cele din Germania, Olanda, Italia și Spania. Procurorii au consemnat în rechizitoriu că rețeaua avea legături și cu membri ai grupării mafiote „Camora”, dar și cu organizații teroriste și mafia albaneză.

Din lanțul traficului internațional de droguri făcut parte și rețeaua condusă de Burhan Yalcinkaya, ce acționa în Turcia și care folosea România ca țară de tranzit pentru transporturile de heroină ce avea ca destinație finală Olanda.

Rețeaua care avea printre membri și clujeni era condusă de Vladimir Torino. Aici activau Jordaky Laszlo, P.A. Blahunka Gyula, Streit Tomas Otto Robert, Taburet Regis și Fabrizio Tincati. De precizat este faptul că Blahunka Gyula a fost asociat cu Paszkany Zoltan Arpad, predecesorul lui Ioan Varga la vârful clubului CFR. Cei doi apăreau ca acționari la firma M Motor Sport Service SRL. Societatea a fost înființată în 1993, având ca acționari pe Blahunka Gyula, Chinan Ovidiu și Peev Cristian. În 1994, cei doi s-au retras iar în locul lor au intrat Paszkany Zoltan Arpad(care a devenit amdinsitrator) și tatăl său Paszkany Arpad. Firma avea sediu în Cluj-Napoca iar obiectul de activitatea a fost întreținerea și repararea de autovehicule și transport terestru de persoane. Firma a fost dizolvată în 2001.

Din cercetări a reieșit că pe teritoriul României, cele cinci rețele depozitau droguri, racolau transportatori, realizau ambalaje speciale pentru ca drogurile să nu fie depistate. Una dintre rețele ar fi distribuit heroină și pe teritoriul României.

20.000 de lire sterline și o mașină făcute scrum

Rețeaua lui Vladimir Torino în care activau și clujeni asigura transport de droguri pe ruta Cluj-Olanda, substanțele fiind preluate aici de cetățeni kurzi. La un moment dat, la întoarcerea spre casă, după ce au asigurat un transport în Olanda, Vladimir Torino și un alt colaborator de al său au fost implicați într-un incident cu Poliția Germană deoarece autoturismele pe care le conduceau figurau ca fiind furate. În acest context, una dintre mașini a fost incendiată, ocazie cu care au ars nu mai puțin de 20.000 de lire sterline din cele 150.000 de lire primite de la narcotraficanții kurzi. După acest incident, Vladimir Torino nu a mai efectuat transporturi de droguri în străinătate, ocupându-se doar de depozitarea drogurilor în România și încărcarea substanțelor pe mașinile cu care urmau să fie scoase din țară.

La un moment dat, Vladimir Torino s-a stabilit la Budapesta unde a constituit o nouă rețea de trafic de droguri împreună cu Demis Abdulrazak, Kormendy Istvan și un anume Mahmud. Din cercetări rezultă că rețeaua transporta droguri din Ungaria în Olanda până când Demis Abdulrazak a intrat în legătură cu un membru al „Camorei” și cu membrii mafiei albaneze, ceea ce a dus la furnizarea de droguri pentru orașe din Italia precum Napoli, Roma și Milano. Rețeaua a început ulterior să colaboreze cu narcotraficanți de origine kurdă.

Varga, învinuit

Prin rechizitoriul întocmit în 2003 de procurori în urma documentării activității de trafic de droguri a membrilor acestor rețele s-a dispus trimiterea în judecată a 24 de persoane pentru trafic de droguri de mare risc și trafic internațional de droguri, dar și pentru constituire și aderare la grup infracțional organizat.

Întrucât pe parcursul urmăririi penal au rezultat indicii și cu privire la implicarea altor persoane în trafic internațional de droguri procurorii au dispus disjungerea materialului de urmărire penală față de mai multe persoane printre care și Varga Ioan, actual patron al clubului de fotbal CFR 1907. Acesta a fost audiat în timpul anchetei, declarația lui fiind transcrisă pe 14 pagini. Documentul este păstrat la filele 177-191 din volumul VI al dosarului ce vizează ceea mai mare rețea de trafic de droguri care a acționat vreodată pe teritoriul României.

Făclia a solicitat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism să ne comunice care a fost soluția dată în cazul lui Ioan Varga în dosarul disjuns.

În răspunsul primit de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimei Organizată și Terorism se arată că în dosarul menționat s-a adoptat la 11.11. 2010 soluție de netrimitere în judecată pentru infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de trafic de droguri.

„Marfa” care a declanșat cercetări

Sursele ziarului Făclia susțin că Ioan Varga a intrat în atenția procurorilor antidrog după ce i-ar fi trimis un SMS lui Vladimir Torino în care se precizat că „a sosit marfa”. În momentul în care a fost trimis mesajul, Vladimir Torino era arestat pentru trafic de droguri iar anchetatorii au luat în calcul că „marfa” ar însemna droguri și că Ioan Varga ar fi implicat în rețeaua de traficanți. Se pare că nu s-a putut proba acest lucru și că „marfa” nu era altceva decât un transport de haine pe care Ioan Varga le-a adus din străinătate, iar o parte dintre acestea urmau să fie luate de Vladimir Torino.

Făclia a încercat să obțină de la Ioan Varga un punct de vedere cu privire la această poveste în care a fost implicat și care i-a marcat viața timp de șapte ani cât sa- aflat în atenția DIICOT.

Numai că patronul CFR 1907 nu a răspuns solicitării noastre.

Chiar dacă dosarul de droguri și cel al retrocedărilor s-au închis iar Ioan Varga a avut câștig de cauză, patronul CFR are acum alte bătăi de cap prin instanțe.

Împrumut de 22 de milioane de euro nerestituit

El a fost acționat în judecată la Tribunalul Bistrița de un om de afaceri din Germania, care încearcă să-și recupereze o sumă de 22 de milioane de euro dată clujeanului cu titlul de împrumut.

Din cererea de chemare în judecată depusă la instanță de Abris Lelbach reiese că în 21 mai 2015 s-a încheiat contractul de împrumut având ca obiect suma de 22.220.000 euro. Contractul a fost încheiat între Ioan Gheorghe Varga în calitate de debitor și Abris Lelbach în calitate de creditor, cu termen de restituire la data de 31.12.2018.

Conform contractului, împrumutul a fost acordat în vederea efectuării de investiții în domeniul agricol, energie, turism, construcții și resurse naturale. Totodată, părțile au prevăzut o dobândă de 2,4 la sută din suma împrumutată pe an, plătibilă la data restituirii sumei împrumutate. Ulterior s-a revenit asupra cuantumului dobânzii, stabilindu-se 0,5 la sută pe an din suma împrumutată, plătibilă la data restituirii sumei împrumutate, dar nu mai târziu de data de 31.12.2018. De asemenea se precizează în actul adițional că investițiile pot viza și alte arii de afaceri în care Ioan Gheorghe Varga decide să investească conform propriei sale voințe.

În acțiunea civilă, Abris Lelbach spune că în ciuda insistențelor, la data scadenței, Ioan Gheorghe Varga nu a restituit împrumutul, ceea ce l-a determinat să comunice o somație de plată. Cu toate acestea, banii nu au fosr recuperați iar germanul a flost nevoit să îl acționeze pe varga în judecată.

Varga recunoaște că suma prevăzută în contract trebuia restituită până la data de 31.12.20018, însă precizează că lui nu i s-a comunicat vreo somație de plată.

Din actele depuse la dosar reiese că finanțatorul CFR joacă oarecum la „offside” în acest caz, mizând pe faptul că omul de afaceri german nu a depus acțiunea pentru recuperarea banilor în termenul prevăzut de lege. Mai mult, clujeanul susține că înscrisurile depuse la dosar nu fac dovada plății celor 22 de milioane efectuate de omul de afaceri german, fiind plătite de firme controlate de acesta, dar care nu fac obiectul contractului de împrumut încheiat pentru suma 22.220.000 euro.

Cosmin PURIȘ