Dejul continuă să se dezvolte cu fonduri de la UE

Interviu cu primarul Costan Morar despre proiectele care vor schimba faţa municipiului
Administraţia dejeană continuă eforturile de a atrage fonduri europene pentru a creşte calitatea vieţii în oraş. Numai în acest an au fost semnate proiecte europene de aproape 30 de milioane de euro iar altele sunt în faza de evaluare şi propun investiţii de alte milioane de euro.

Rep: Domnule Costan Morar, aţi parcurs deja jumătate din cel de al treilea mandat de primar al municipiului Dej. În ce măsură reuşiţi să implementaţi programul pe care l-aţi propus pentru aceşti patru ani?
Costan Morar: Da, sunt la cel de al treilea mandat de primar la Dej. În această perioadă am format o echipă cu experienţă administrativă reuşind să continui proiectele pe care le-am început în mandatele anterioare. Totodată, în acest mandat am reuşit să iniţiez alte proiecte noi. Contează foarte mult experienţa administrativă, contează şi dorinţa ta ca om de a pune în practică proiecte. Trebuie multă muncă, mult suflet pentru ca proiectele să fie transpuse în practică. Pentru a dezvolta o comunitate de mărimea Dejului e nevoie neapărat să accesezi fonduri europene. Acesta a fost gândul meu, a fost dorinţa mea după ce am analizat concret tot ce înseamnă situaţia financiară a municipiului Dej. În toată această perioadă de când sunt primar, deşi am trecut şi printr-o criză, nu am majorat taxele şi impozitele locale cu niciun leu. Nu am făcut acest lucru conştient fiind de faptul că nu rezolvăm problema bugetului prin majorare de taxe şi impozite ci prin accesare de fonduri nerambursabile. De aceea, am făcut tot ce era de făcut pentru a atrage astfel de fonduri. Astfel, în urmă cu şase ani de zile, când am accesat pentru prima dată fonduri europene, am investit în cele două unităţi de învăţământ: Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” şi la Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian”.
Este vorba de o investiţie de şapte milioane de euro, lucrări finalizate şi în urma cărora nu am primit niciun fel de penalizare. Am investit şi în zona de agrement Toroc, unde am finalizat investiţia de 2,5 milioane de euro. O altă mare investiţie cu fonduri europene a fost realizată în urmă cu doi ani de zile şi a vizat infrastructura stradală. Aici am atras 17 milioane de euro, reprezentând cea mai mare investiţie din Transilvania la nivelul oraşelor de până la 50 de mii de locuitori.
În prezent, avem în derulare proiecte atât pe infrastructură cât şi pe învăţământ, cultură, sănătate şi educaţie. Spre exemplu, la capitolul infrastructură am semnat deja, în cadrul Programului de Mobilitate Urbană, două mari proiecte iar săptămâna viitoare vom semna un alt proiect, valoarea acestora ridicându-se la 27,5 milioane de euro. Primul proiect se referă la modernizarea centrului istoric, o investiţie de 7,5 milioane de euro. Prin acest proiect vom putea amenaja şi o zonă pietonală, vom achiziţiona 20 de autobuze electrice şi 60 de biciclete, vom repoziţiona statuia din centrul oraşului şi vom înfiinţa piste de biciclete. În paralel, vom face faţadizarea întregului centru istoric şi vom încerca să găsim soluţii să construim parcări subterane pentru a putea degaja traficul auto.
Un alt proiect semnat recent urmăreşte reabilitarea străzilor Mihai Viteazul, Minerilor, Ţibleşului, Albăstrelelor şi legătura dintre Ocnă şi Pintic, valoarea investiţiei fiind undeva la 10 milioane de euro. Al treilea proiect se referă la modernizarea bazei de transport în comun şi reabilitarea Drumului Naţional DN 1. Asta înseamnă modernizarea străzii Bistriţei, străzii Libertăţii, a podului peste calea ferată, consolidarea podului de peste Someş şi strada Liviu Rebreanu. Tot aici vom cosolida versantul din zona Gării. În cadrul Programului de Mobilitate Urbană mai avem depuse două proiecte pentru a putea moderniza legătura dintre Judecătoria Dej şi cartierul Florilor, strada C-tin Dobrogeanu Gherea şi strada Unirii. Nu în ultimul rând, vizăm modernizarea străzii Văii din Ocna Dej şi pasarela peste râul Someş. Iată că trei proiecte au fost aprobate iar două sunt în evaluare, ceea ce reprezintă fonduri nerambursabile pentru Dej de 40 de milioane de euro.

Rep: Care ar fi perspectivele de a atrage fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea sectorului cultural din oraş şi îmbunătăţirea serviciilor din sectorul medical?
Costan Morar: Vreau să spun că la capitolul sănătate, în urmă cu patru ani de zile, am reuşit să modernizăm ambulatoriul de la Spitalul municipal Dej, suma investită fiind de 500 de mii de euro. Ca urmare a acestui demers, s-a ajuns ca 20-30 de mii de persoane să beneficieze anual de serviciile medicale de aici.
În prezent mă pregătesc să depun un proiect de două milioane de euro pentru a moderniza unul dintre pavilioane şi a continua procesul de dotare cu echipamente performante. De asemenea, în aceste zile am dat în folosinţă mamograful şi urmează să finalizăm investiţia privind aparatura de sterilizare. Ne gândim să achiziţionăm şi un aparat RMN. Şi asta după ce în urmă cu doi ani de zile am reuşit să dotăm spitalul cu un computer tomograf.

Rep: În urmă cu un an aţi obţinut statutul de staţiune turistică de interes local pentru zona Băile Ocna Dej. În ce măsură aţi reuşit să valorificaţi această caracteristică a zonei?
Costan Morar: În primul şi primul rând, în spatele acestui statut a fost o muncă imensă a administraţiei publice locale pentru că a fost nevoie de mari investiţii pe infrastructură, sănătate şi cultură astfel încât Dejul să devină atractiv. Toate acestea au făcut ca Dejul să fie transformat din oraş poluant în oraş turistic. Acest statut ne-a ajutat ca pentru proiectele pe care le depunem pentru a face investiţii în zona de agrement sau de cultură să câştigăm punctaj suplimentar. Noi am extins, anul trecut, investiţia în zona Băile Ocna Dej cu aproximativ un milion de euro iar în prezent am depus un proiect de şapte milioane de euro pentru extinderea zonei de agrement cu zece hectare. Tot la capitolul agrement vreau să anunţ că am depus un proiect cu finanţare nerambursabilă pentru a amenaja un spaţiu de agrement pe o suprafaţă de două hectare în zona Ecaterina Teodoroiu. Mai avem în vedere să amenajăm un spaţiu de agrement în zona Baltă şi un altul în zona Pădurea Bungăr. Toate aceste oportunităţi de a accesa fonduri pentru a amenaja zone de agrement se datorează faptului că avem statutul de staţiune turistică de interes local.

Rep: În ce măsură toate aceste proiecte au contribuit la atragerea de investiţii private la Dej pentru a dinamiza activitatea economică a oraşului. De asemenea, aş dori să vă întreb cum vă raportaţi la investitorii interesaţi să dezvolte afaceri în această parte a judeţului?
Costan Morar: Da, este o întrebare absolut firească deoarece o comunitate nu se poate dezvolta fără investitori, mai ales că din tot ce înseamnă bugetul local mai mult de 50 la sută înseamnă taxe şi impozite locale aferente societăţilor comerciale. Nu am fost indiferent faţă de mediul de afaceri şi am încercat mereu să atrag investitori de bună credinţă. Dacă în urmă cu 10-15 ani investitorii aveau reţineri faţă de Dej, acum tot mai mulţi oameni de afaceri caută să investească aici pentru că am dezvoltat infrastructura, învăţământul, sănătatea şi zonele de agrement. Am ajuns să se îndrepte spre noi multe întreprinderi foarte serioase astfel încât rata şomajului să fie nesemnificativă, ba chiar să avem probleme cu forţa de muncă. Sigur, întotdeauna am încercat să fim corecţi cu investitorii şi să îi ajutăm, în mod legal, cu autorizaţii, cu utilităţi şi alte lucruri de care au avut nevoie.

Rep: Ce alte priorităţi aveţi în perioada imediat următoare pentru Dej?
Costan Morar: Aş dori să aduc în discuţie şi investiţiile pe care le propunem pentru învăţământ. Astfel, la capitolul unităţi preşcolare avem trei contracte încheiate în urmă cu zece zile în vederea modernizării a câtorva unităţi preşcolare: Grădiniţa Junior, Grădiniţa Arlechino şi Grădiniţa Lumea Piticilor. Am mai semnat un contract pentru modernizarea creşei de pe strada Regina Maria. Mai vizăm investiţii cu fonduri europene de două milioane de euro la Liceul Tehnologic Someş şi la Şcoala Gimnazială nr. 1 unde vom investi trei milioane de euro pentru construirea unei clădiri cu 12 săli de clasă. La fel, am depus proiecte de finanţare nerambursabilă pentru Şcoala a Generală de la Ocna Dej şi pentru Şcoala Generală nr. 2.
Mai avem depus un proiect de 2,5 milioane de euro pentru modernizarea atelierelor de la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”. Cât priveşte infrastructura sportivă, avem două proiecte care se implementează tot pe fonduri nerambursabile: un bazin de înot cu 2,5 milioane de euro şi o sală de sport la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”. În acelaşi timp aş dori să extind construcţia de terenuri de minifotbal. Până acum am construit şapte astfel de terenuri şi doresc să fac şi altele pentru a sprijini sportul de masă.

Rep: Multe administraţii se plâng că întâmpină o serie de obstacole în procesul de implementare a proiectelor cu fonduri UE. Cu ce probleme vă confruntaţi dumneavoastră în timpul derulării acestor proiecte?
Costan Morar: În primul rând vreau să vă spun că din toate proiectele depuse de noi ni s-au aprobat cam 85 la sută. Într-adevăr, este o muncă extraordinară până să ajungem în faza de evaluare a proiectului. Sunt cerinţe mari şi durează până la un an de zile pentru pregătirea proiectului. Din păcate sunt instituţii publice care, de multe ori, nu ne sprijină până la capăt cu aceste proiecte europene. În loc să te sprijine şi să mergi cu proiectul la capăt, intră într-o extremă a legii, ceea ce ne creează probleme. Aici ar trebui simplificate lucrurile iar cei care reprezentăm instituţiile statului ar trebui să ne sprijinim reciproc, mai ales că proiectele pe care le derulăm nu sunt pentru primar ca persoană fizică ci pentru comunitate. Întotdeauna am pus buna credinţă în faţă şi am încercat să le explic şi colegilor mei care fac parte din aparatul primarului că singura noastră şansă de a dezvolta oraşul este de a accesa fonduri nerambursabile iar pentru asta trebuie să facem orice. Altă şansă de a obţine finanţări nu avem pentru că nimeni altcineva nu te ajută cu sume dacă nu le rambursezi. Vă dau un exemplu. În urmă cu 10 ani când am preluat primăria aveam opt milioane de euro împrumut, cel mai mare din zona Transilvaniei raportat la numărul de locuitori. Fostul primar spunea că fiind instituţie publică vom fi iertaţi de datorie însă nu ne-a iertat nimeni şi am rambursat până acum vreo opt milioane de euro şi mai avem de rambursat saşe sau şapte ani de acum încolo. Deci iată cum decizii incorecte se resimt asupra comunităţii ani de zile.

Rep: Una dintre problemele reclamate de locuitorii din această zonă vizează lipsa unui drum de ocolire a oraşului. Ce şanse sunt ca Dejul să aibă centură de ocolire?
Costan Morar: Această problemă a centurii de ocolire m-a frământat în toată această perioadă de când sunt primar. Au fost demersuri în acest sens încă de acum 15 ani însă de fiecare dată s-a invocat sursa de finanţare. Am încercat să derulăm acest proiect prin intermediul municipalităţii însă ne-am blocat din cauză că terenurile de pe traseul centurii nu pot fi expropriate de primărie. Acest lucru poate fi făcut doar de Ministerul Transporturilor iar noi vom continua să facem demersuri pentru a determina acest minister să realizeze investiţia.

Rep: O mare problemă a primăriilor din judeţul Cluj o constituie gestionarea deşeurilor din cauza nefinalizării Centrului de Management a Deşeurilor. Cum vă descurcaţi la acest capitol?
Costan Morar: Într-adevăr ne descurcăm greu pentru că trebuie să transportăm deşeurile la Odorheiu Secuiesc. Până se va rezolva Centrul de deşeuri de la Cluj-Napoca noi am preluat deja salubrizarea stradală în tot oraşul. Pentru a putea gestiona acest serviciu am cumpărat maşini noi pentru măturat strada cât şi trotuarele, precum şi maşini de spălat carosabilul. Deja facem acest lucru şi se simte o mare îmbunătăţire.

Rep: Cum se raportează Dejul la anul Centenarului Marii Uniri?
Costan Morar: Programul de activităţi dedicate Centenarului l-am demarat încă din luna ianuarie a acestui an, când am deschis Muzeul de Istorie din Dej, am inaugurat o librărie şi am amenajat o sală multimedia prin care reuşim să aducem în actualitate istoria noastră. În perioada care urmează, avem programate o serie de manifestări prin care dorim să promovăm tradiţiile noastre şi portul popular. Totodată, vom organiza o serie de simpozioane cu tema Marii Uniri şi impactul pe care l-a avut actul de la 1918 asupra acestei zone.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ