Dejenii se despart cu durere de părintele Teofil Herineanu

Dejenii îl vor conduce sîmbătă, 7 februarie, pe ultimul său drum, pe părintele preot Teofil Herineanu, unul dintre cei mai iubiţi şi respectaţi cetăţeni ai oraşului. Slujba de înmormîntare va fi oficiată, la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, de către ÎPS părinte Andrei, arhiepiscopul şi mitropolitul Clujului, alături de protopop Ionuţ Buftea şi un sobor de preoţi.

Cel care timp de 37 de ani a condus destinele Protopopiatului Ortodox din Dej, preotul Teofil Herineanu, s-a născut la 17 iulie 1939 în Nuşeni, judeţul Bistriţa-Năsăud. După ce a urmat cursurile Şcolii Primare din Nuşeni, iar mai apoi ale Şcolii Elementare Beclean, a fost elev al Liceului de Băieţi din Dej, pe care l-a absolvit în 1956. Între anii 1956-1962 a urmat cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu.

S-a căsătorit în 23 octombrie 1965 cu profesoara Maria Nedelea din Beclean, fiind hirotonit preot în 28 noiembrie 1965, în Cluj-Napoca, de către episcopul Teofil Herineanu. A fost casier al Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, apoi preot în Parohia Dej III (Valea Codorului-Viile Dejului) şi paroh al Parohiei Dej I. Din data de 1 martie 1978 şi pînă la 1 ianuarie 2015, pr. Teofil Herineanu s-a aflat la conducerea Protopopiatului Dej. A fost hirotesit sachelar, apoi iconom, la 17 octombrie 1971, stavrofor, în iulie 1982 şi distins cu Crucea Patriarhală în data de 17 octombrie 1995.

Anul trecut, în 17 iulie, cu prilejul împlinirii vîrstei de 75 de ani, protopopul Dejului a fost omagiat de credincioşii pe care i-a păstorit cu devotament şi înţelepciune de-a lungul anilor, de colegi, prieteni şi oficialităţile locale. Cu acest prilej, ÎPS părinte Andrei a participat la aniversarea părintelui Teofil Herineanu, săvîrşind o slujbă de Te-Deum în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, a parohiei Dej I.

Om de o rară modestie, plin de evlavie şi model pentru preoţii protopopiatului dejean, părintele Teofil Herineanu s-a stins aşa cum a trăit, fără zgomot, senin, cu sentimentul unei vieţi împlinite. O viaţă dăruită lui Dumnezeu, dar şi semenilor săi.

Dumnezeu să-i vegheze somnul!

M.Vaida