Declin demografic sever în județul Cluj

În județul Cluj s-au născut mai puțin de 6000 de copii pe parcursul anului 2024 și potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică analizate de Făclia anul trecut s-au născut în județ cei mai puțini copii în ultimii 20 de ani.

La nivel național, în 2024, s-au născut puțin peste 149.000 de copii, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Sunt cu aproximativ 5.000 de copii mai mult decât în 2023 – când a fost cel mai mic număr de nașteri din ultimii zece ani – dar încă prea puțini, spune specialiștii.

Județele care stau cel mai bine la natalitate sunt București, Iași, Cluj și Timiș, iar cele în care se nasc cei mai puțini copii, sub 2.000 lunar, sunt Tulcea, Caraș-Severin, Mehedinți și Covasna.

Deși Clujul se numără printre județele care stau bine la capitolul natalitate în raport cu restul jduețelor, evoluția populației este una descendentă. Conform datelor, anul trecut la maternitățile din Cluj au venit pe lume 5871 de copii. Analiza datelor arată că în 2024, în județul Cluj s-a înregistrat cel mai mic număr de nașteri în județul Cluj în ultimii 20 de ani.

În același timp, la nivelul județului au fost 7990 de decese.

În 2023 s-au înregistrat în maternitățile din Cluj nu mai puțin de 6264 de nașteri.

După Revoluția din 1989, cel mai mare număr de nașteri a fost în 1990. Este vorba de 9114 de nașteri.

Comunele cu cele mai puține nașteri sunt cele de munte și cele cu în care majoritatea este formată din etnici maghiari. Astfel, în 2023 la Beliș s-au născut 4 copii, la Mănăstireni 8 copii, la Râșca 4 copii, Mărișel 7 copii și Valea Ierii-3 copii.

La Sâncraiu în 2023 s-au născut 6 copii, la Buza șase copii și Izvorul Crișului 7 nașteri.

Evoluția demografică se observă și în rezultatele recensămintelor de până acum. Dacă, în 1992, în județ erau 736301 mii de locuitori, la recensământul din 2021 au fost recenzați 702755 de locuitori iar în 2023 au fost înregistrate 693507 de persoane.

Țara cu cel mai mare număr de mame minore

Conform datelor, numărul mamelor tinere scade vertiginos, în timp ce al mamelor peste 35 de ani crește accelerat

România este țara cu cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, însă această statistică maschează faptul că numărul mamelor tinere și foarte tinere a scăzut considerabil comparativ cu anii ’90.

Creșterea semnificativă a vârstei la care mamele din România nasc primul copil se suprapune cu un alt trend: tot mai multe românce cu vârsta de peste 35 de ani ajung să nu aibă niciun copil.

În 1992, doar 10% dintre femeile din România cu vârsta între 35 și 44 de ani nu aveau niciun copil. Până în 2021, acest procent a crescut la aproximativ* 19%.

Procentul oficial raportat este de 25%, însă considerăm că acesta este supraestimat, deoarece include un segment semnificativ de femei pentru care lipsesc date (religie, etnie), iar în acest segment 87% nu au copii. Probabil, în cazul acestui grup, mai degrabă lipsesc informațiile despre numărul de copii decât să existe o diferență atât de mare față de media celorlalte segmente.

Chiar dacă o parte dintre acestea vor avea copii mai târziu, sociologii afirmă că majoritatea vor avea cel mult un copil, fiind la o vârstă la care nașterea mai multor copii devine mai puțin probabilă din cauze biologice sau sociale.

Clujul se remarcă și prin faptul că este județul cu cea mai accelerată creștere a numărului de femei cu vârsta între 35 și 44 de ani care nu sunt încă mame. 

Cosmin PURIȘ