Cutremurător: Autorităţile clujene ştiau că în spitale se folosesc dezinfectanţi de proastă calitate

Scandalul dezinfectanţilor din spitale scoate la iveală, pe zi ce trece, lucruri de-a dreptul cutremurătoare. Ultimele informaţii oficiale apărute pe această temă arată că numeroase instituţii locale şi centrale, pînă la cel mai înalt nivel, au fost sesizate cu privire la fenomenul infecţiilor intraspitaliceşti şi despre problema biocitelor ineficiente însă nicio autoritate nu a făcut vreun demers pentru a înlătura deficienţele.

Ce e grav e că în timp ce autorităţile primeau sesizări pe această temă şi manifestau indiferenţă totală faţă de acest subiect, infecţiile nosocomiale făceau ravagii printre bolnavii internaţi în spitalele din ţară. Nu ştim cîţi români au fost răpuşi de aceste infecţii însă ce ştim de la medicii epidemiologi este că medicii curanţi au ascuns tot timpul cazurile de infecţii nosocomiale, declarînd mult mai puţine decît erau în realitate.

Potrivit datelor publicate de Comisia parlamentară de control asupra activităţii SRI, acest serviciu secret a transmis, între 2011-2016,  preşedinţilor României, prim-miniştrilor, preşedinţilor Parlamentului, miniştrilor Sănătăţii, 115 documente vizînd infecţiile  intraspitaliceşti.

“Informările transmise au vizat atît chestiuni de natură strategică, cît şi probleme concrete, prin semnalări punctuale la nivel decizional-operaţional. Astfel, în intervalul menţionat, SRI a pus la dispoziţia factorilor de decizie de la nivel central – preşedinţilor României, prim-miniştrilor, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, miniştrilor Sănătăţii, altor miniştri şi responsabili din domeniul securităţii naţionale – 115 documente de informare vizînd infecţiile intraspitaliceşti sau care abordează şi subiectul infecţiilor nosocomiale, iar beneficiarilor de la nivel local – prefecţilor şi preşedinţilor de consilii judeţene din majoritatea judeţelor ţării – 388 de documente de informare vizînd acest subiect”, se arată în document.

De asemenea, Comisia parlamentară mai dezvăluie că SRI a transmis patru informări privind Hexi Pharma, către autorităţi locale din Cluj, Vîlcea şi Mureş.

“În ceea ce priveşte, în mod specific, SC HEXI PHARMA CO. SRL: în planul acţiunilor preventive realizate de SRI, în perioada verificată, 2011 – 2016, au fost transmise 4 informări factorilor de decizie locali (preşedinţilor Consiliilor Judeţene Cluj şi Vîlcea, respectiv prefectului judeţului Cluj) şi centrali (Ministrului Sănătăţii), care cuprind aspecte referitoare la calitatea necorespunzătoare a dezinfectanţilor utilizaţi în unităţi spitaliceşti, inclusiv a celor furnizaţi de SC HEXI PHARMA CO SRL Bucureşti. Ulterior mediatizării acestui subiect, SRI a mai transmis două informări beneficiarilor la nivel central”, mai precizează Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI. După cum se poate observa în documentul dat publicităţii, printre cei sesizaţi în legătură cu substanţele neconforme furnizate de Hexi Pharma se numără şi preşedinţii Consiliului Judeţean Cluj şi  prefectului judeţului Cluj).

În perioada cînd SRI a început să informeze autorităţile pe tema infecţiilor nosocomiale şi a biocitelor neconforme la conducerea CJ Cluj se afla Alin Tişe iar funcţia de prefect era deţinută de medicul Florin Stamatian. Din 2012, la conducerea CJ Cluj a ajuns Horea Uioreanu iar în funcţia de prefect a fost instalat Gheorghe Vuşcan.

Gheorghe Vuşcan susţine că în calitate de beneficiar legal al unor informaţii furnizate de către SRI, a fost informat cu privire la unele probleme în ceea ce priveşte sănătatea publică în judeţul Cluj. ‘’În ceea ce priveşte cele semnalate, prefectul judeţului Cluj a valorificat informaţiile primite respectînd prevederile legale în vigoare, prin comunicări cu instituţiile abilitate ale statului. De asemenea, precizăm că, din punct de vedere al conţinutului, informările primite de la SRI, indiferent de subiectul lor, sînt supuse anumitor condiţionalităţi legale’’, a precizat Vuşcan.

Dacă Vuşcan recunoaşte că a fost informat cu privire la infecţiile nosocomiale şi calitatea dezinfectanţilor, predecesorul său Florin Stamatian, care este de profesie medic şi cadru didactic la UMF Iuliu Haţieganu, susţine că nu a primit informări de la SRI despre dezinfectanţii Hexi Pharma. “Nu am primit astfel de informări de la SRI, pentru că dacă aş fi primit aş fi reacţionat cumva, mai ales că sînt medic”, a spus Stamatian. Nici fostul preşedinte din anul 2011 al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, nu îşi aminteşte să fi primit astfel de informări de la SRI. “Nu mai ştiu dacă am primit informări de la SRI pe această temă, au trecut cinci ani de atunci. Dar dacă am primit, am trimis mai departe la spitalele din subordinea Consiliului Judeţean Cluj pentru luarea unor măsuri”, a subliniat Tişe.

Situaţia infecţiilor nosocomiale în judeţul Cluj după 2011

Potrivit datelor de la Direcţia de Sănătate Publică Cluj, în 2011, au fost raportate 227.069 de cazuri externate. Dintre acestea, 1124 au fost cazuri de infecţii nosocomiale, existînd tot atîtea fişe de infecţii nosocomiale, care au fost validate. De la unităţile sanitare din judetul Cluj au fost raportate 70 de accidente ale personalului medical cu expunere la produse biologice. În 2012 s-au raportat numai 1004 infecţii nosocomiale iar în 2013 au fost identificate 1571 de astfel de cazuri. Pe parcursul anului 2014, în judeţul Cluj au fost înregistrate 1651 cazuri de infecţii nosocomiale. Ce trebuie spus este că după 2010, specialiştii din DSP Cluj au atras în fiecare an atenţia că în cazul infecţiilor nosocomiale se observă o subraportare a acestor cazuri şi o subevaluare a acestei problematici. Mai mult, în documentele întocmite de instituţia clujeană se menţiona aproape în fiecare an că subraportarea infecţiilor nosocomiale şi subevaluarea acestei problematici determină cheltuieli suplimentare pentru sănătate ( creşterea duratei de spitalizare, tratamente medicamentoase complexe şi pe perioade mai lungi, etc).

Contrastul între rata infecţiilor nosocomiale (intraspitaliceşti – n.r.) raportate în România şi rata infecţiilor nosocomiale raportate în alte ţări ale Uniunii Europene este extrem de mare. Dacă la noi rata este de aproximativ 1%, cea raportată în ţările europene este de 10%.

C. PURIŞ