Cronică exclusivă de la Festivalul de la Bayreuth | Wahnfried Konzerte 2026: „Cântec de lebădă”, univers al despărțirii, al iubirii, al singurătății

Făclia, singurul ziar din România cu corespondență directă din Germania: Cronică exclusivă de la Festivalul de la Bayreuth

Ziarul Făclia își confirmă din nou statutul unic în presa din țară, fiind singura publicație din România care transmite prin corespondent propriu, trimis special în Germania, de la prestigiosul Festival Wagner din Bayreuth. Prin condeiul jurnalistului Demostene Șofron, cititorii Făclia au acces exclusiv, direct din inima culturii europene, la momente artistice de excepție.

De cele mai multe ori, un recital nu se încheie cu ultima notă. Rămâne în aer că o confesiune pe care ai auzit-o, fără să fi fost rostită anume pentru tine. Așa s-a întâmplat și marți 11 august, când basbaritonul Alexander Grassauer și pianistul Stephan Matthias Lademann au adus în fața publicului , în salonul Casei Wagner din Bayreuth, ciclul de lieduri „Cântec de lebădă” de Franz Schubert. Un univers al despărțirii, al iubirii, al singurătății, în care vocea și pianul au transformat fiecare lied într-o mică scenă dramtică.

Vocea și pianul s-au urmărit reciproc, s-au susținut și s-au completat cu o naturalețe rară, construind un recital de o intensitate resimțită și după ultima notă.

La Alexander Grassauer, implicarea emotională nu a fost un adaus adus interpretării, ci însăși materia ei. Fiecare lied în parte a trecut prin propria lui sensibilitate. În vocea sa, Schubert nu a fost doar cântat, ci trăit: nuanțele, pauzele, schimbările de culoare și tensiunea interioară a fiecărei fraze muzicale, au construit un personaj care-și spunea povestea cu măiestrie.

La aceeași înălțime s-au aflat și Stephan Matthias Lademann, al cărui pian a depășit cu mult, rolul de acompaniament. A fost un bun, foarte bun partener de dialog, atent la fiecare inflexiune, la fiecare izbucnire emotională. Lademann a știut când să fie discret sau aproape invizibil, lăsând vocea să cânte, să-și spună povestea. Au creat o singură construcție muzicală, respirând în același timp.

Cântec de lebădă poate fi considerat, pe drept cuvânt, cântecul de lebădă al romanticului austriac Franz Schubert (1797-1828). Compune ciclul de lieduri pe versuri de Ludwig Rellstab și Heinrich Heine între august și octombrie 1828, cu puțin înainte de moartea sa, noiembrie același an. Ciclul este publicat postum de Tobias Haslinget în 1829, cel care va da și numele colecției. Celor 13 piese li se adaugă a 14-a, „Die Taubenport” de Johann Seidl.

Recitalul a avut loc în salonul Casei Wagner. S-a cântat pe un pian Steinway&Sons 1876 (restaurat), cadou primit de compozitor din partea firmei.

Vineri urmează întâlnirea cu „Rienzi”, operă și punere în scenă generatoare deja de lungi și aprige discuții.

Demostene Șofron

Bayreuth, 12 august 2026