Creștere economică greu sesizabilă în România

Economia României a crescut uşor, cu 0,1%, în primul trimestru din acest an, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul PIB a fost de 2,3% pe seria brută şi cu 2,8% pe seria ajustată sezonier, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Economia Uniunii Europene a crescut cu 1,2% în primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Spania, Cipru şi România au raportat cel mai semnificativ avans. Datele prezentate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că cel mai semnificativ avans anual s-a înregistrat în Spania (3,8%), Cipru (3,4%), România (2,8%), Irlanda (2,6%) şi Portugalia (2,5%), scăderi fiind în Lituania (minus 3,6%), Ungaria (minus 1,1%), Cehia (minus 0,2%) şi Germania (minus 0,1%).

Cel mai semnificativ avans comparativ cu precedentele trei luni s-a înregistrat în Polonia (3,9%), Portugalia (1,6%) şi Finlanda (1,1%), scăderi fiind în Lituania (minus 3%), Irlanda (minus 2,7%), Ţările de Jos (minus 0,7%), Austria (minus 0,3%) şi Ungaria (minus 0,2%). România a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un avans de 1%.

Luni, Comisia Europeană a îmbunătăţit estimările privind creşterea PIB-ului României în acest an şi anul viitor: economia ar urma să crească cu 3,2% în 2023 şi cu 3,5% în 2024. În previziunile de iarnă, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024. În aprilie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât prognoza în toamnă până la 2,4%.
Săptămâna trecută, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat scenariul de primăvară, în care avansul economic prevăzut pentru 2023, de 2,8%, este considerat prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate.