Coronavirusul și noile focare infracționale

În ultimele zile, în România au fost înregistrate mai multe acte de violență împotriva oamenilor legii. A fost cazul de la Hunedoara, unde câteva zeci de persoane furioase au jignit polițiștii și le-au distrus mașinile. La Codlea, trei polițiști și un jandarm, care încercau să aplaneze un conflict, au fost răniți în plină stradă. Asemenea acte s-au petrecut și în cartierul bucureștean Rahova, la Săcele, în Fetești și Ploiești. Cu siguranță, în perioada următoare, astfel de provocări vor spori mai degrabă decât vor scădea. Întrebarea care se pune este cum e posibil ca în plină stare de urgență să aibă loc astfel de fapte grave de tulburare a ordinii și liniștii publice iar printre victime să se numere și oameni ai legii? Răspunsul nu e foarte greu de aflat. Într-un editorial publicat recent cu titlul „Un nou pericol îi paște pe români”, am arătat că, pe fondul măsurilor luate după izbucnirea epidemiei de coronavirus în țările europene, sute de mii de români din diaspora s-au întors în România, iar printre ei nu se află doar persoane rămase peste noapte fără locuri de muncă ci și numeroși infractori care acționau în diverse zone ale Europei. E vorba de cerșetori, hoți și membri ai rețelelor de trafic de persoane. Mai semnalam atunci că nu e exclus să asistăm la o explozie de tâlhării, jafuri și alte infracțiuni contra vieții și patrimoniului, ceea ce va reprezenta un nou pericol pentru români.
Nu a trecut mult, căci au și început problemele. În prima fază am avut parte de „spectacole de stradă” cu lopeți și pietre aruncate în polițiști și jandarmi, mașini ale Ministerului de Interne vandalizate, focuri de armă și forțe de ordine nevoite să se retragă din calea agresorilor.
Ce va urma vom vedea. Cert este ca toate actele de violență înregistrate în ultimele zile constituie doar începutul unui fenomen infracțional ce îi paște pe români. Ce e și mai îngrijorător e că Poliția și celelalte structuri abilitate să mențină ordinea și liniștea publică nu au convins că au un plan de contracarare a valului de infracțiuni ce aduc atingere conviețuirii sociale. Deocamdată, principalii „clienți” ai oamenilor legii rămân vârstnicii care nu se încadrează în cele două ore prevăzute prin ordonanțele militare pentru a ieși la cumpărături, persoanele care se plimbă prin jurul locuinței și nu și-au completat corect declarația pe proprie răspundere sau preoții care apelează la sprijinul unora dintre slujitorii bisericii (aici mă refer la cântăreți, clopotar, paracliser, membri ai consiliului parohial) pentru a putea ține slujbele.
Sigur, este firesc să ne punem, încă o dată şi încă o dată, întrebări în legătură cu capacitatea Poliției Române de a gestiona noile focare infracționale. Sau aceste provocări la adresa ordinii și liniștii publice nu prea contează pentru responsabilii din Ministerul de Interne, singura lor preocupare fiind, la ora actuală, aplicarea ordonanțelor militare.