Controlul ministerial la Opera din Cluj-Napoca constată abateri manageriale

Ministerul Culturii a finalizat controlul la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca iar raportul a relevat un mecanism prin care veniturile provenite din vânzarea biletelor la spectacole produse integral din resurse publice au avut un traseu viciat.

„Banii publici au un singur traseu: cel al interesului public. Într-o instituţie publică de cultură, fiecare leu trebuie urmărit, justificat şi utilizat conform procedurilor legale, iar patrimoniul trebuie administrat în beneficiul comunităţii. Activitatea managerială presupune nu doar rezultate aparente, ci şi responsabilitate, iar atunci când apar abateri, ele trebuie corectate şi consecinţele asumate”, a declarat ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturi, controlul se înscrie în demersul ministerului de a consolida responsabilitatea managerială în instituţiile publice de cultură.

Raportul Corpului de control, aprobat la 10 septembrie, prezintă constatările şi măsurile dispuse în legătură cu administrarea resurselor financiare, a patrimoniului şi a activităţii instituţiei.

Una dintre cele mai importante constatări vizează circuitul veniturilor din vânzarea biletelor. Raportul a relevat un mecanism prin care venituri provenite din vânzarea biletelor la spectacole produse integral din resurse publice au avut un traseu viciat, ajungând – prin ocolirea trezoreriei statului, a evidenţei contabile, a execuţiei bugetare anuale şi a controlului financiar preventiv – în conturile unei structuri asociative, de drept privat.

Conducerea interimară a dispus încetarea imediată a acestei practici, încasarea veniturilor exclusiv prin conturile instituţiei, cu respectarea legislaţiei privind încasarea, administrarea, utilizarea şi contabilizarea acestora, se arată în comunicat.

Alte constatări ale controlului sunt:

– Apărarea instituţiei în litigii – gestionarea deficitară a apărării instituţiei în litigii în care nu au fost parcurse toate etapele procesuale, ceea ce a condus la prejudicierea cu sume semnificative a intereselor patrimoniale ale instituţiei.

– Administrarea patrimoniului – închirierea, în perioada 2015-2023, a unor spaţii la chirii semnificativ inferioare nivelului pieţei, nerecuperarea contravalorii utilităţilor, precum şi acordarea, fără fundamentare, a unor despăgubiri pentru investiţii neamortizate.

– Deficienţe sistemice – utilizarea regulată de date şi informaţii paralele în raportările periodice, absenţa unor proceduri interne în domenii esenţiale de activitate şi implementarea deficitară a sistemului de control intern managerial.

Aspectele care pot avea relevanţă penală sunt transmise autorităţilor competente, iar situaţiile care depăşesc competenţa Ministerului Culturii sunt înaintate instituţiilor abilitate ale statului, se precizează în comunicat.

Controlul face parte dintr-o serie mai amplă de verificări care se impun în urma încetării contractelor de management ca efect al evaluărilor manageriale.

„Acţiunile de monitorizare şi responsabilizare a managementului vor continua, indiferent de rezistenţa sau reacţiile publice pe care acestea le pot genera. Evaluarea managerială nu este o formalitate, iar atunci când sunt afectate buna funcţionare a unei instituţii şi disciplina financiară, rezultatele acesteia trebuie să fie valorificate. Pentru Ministerul Culturii, priorităţile rămân clare: respectarea legii, protejarea patrimoniului şi utilizarea corectă şi transparentă a banilor publici”, a transmis Demeter Andras Istvan.