Contraste – Contraste – Contraste

Ciupercarii şi-au extins vînzările pe drumul european E 60

Ca şi în anii precedenţi, o bună parte din drumul naţional şi european ce trece prin comunele Gilău şi Căpuşu Mare este ,,pigmentat’’ cu puncte de desfacere a diferitelor soiuri de ciuperci recoltate din arealul silvic al judeţului Cluj.

Din iunie şi pînă în octombrie, parcările şi alte spaţii pretabile opririi autoturismelor sînt… amanetate de ciupercari, care vînd, fără griji şi reţineri, tone de fructe de pădure pe care încasează sume consistente de bani neimpozabili.

Deşi s-au deschis suficiente centre de colectare a acestor produse, aceşti comercianţi ambulanţi preferă vînzarea la drumul mare, deoarece aici stabilesc ei preţul nu achizitorul autorizat, acolo se fac analize şi se reţin şi datele personale a celor ce vînd produsele.

Cît despre riscurile intoxicaţiilor, ce au provocat şi decese în fiecare an, îi lăsăm să se pronunţe pe cei ce au sarcini concrete în acest domeniu al comerţului cu produse alimentare!?

Modernizări în Cămăraşu

Reabilitarea drumurilor comunale, a terenurilor de sport, a parcului de agrement şi modernizarea sistemului rutier în centrul comunei, sînt doar cîteva din priorităţile acestui sezon aflate pe agenda de lucru a conducerii acestei unităţi administrativ teritoriale din Microregiunea de Dezvoltare Cîmpia Transilvaniei.

Din scurtul dialog purtat cu primarul comunei Marcel Iancu Mocean, am reţinut faptul că lucrările de reabilitare, ce au presupus plombări şi tratament bituminos pe cele două drumuri ce leagă Cămăraşul de Sîmboleni şi Năoiu, au fost finalizate şi recepţionate de administraţia locală, plătite fiind şi lucrările de renovare a terenului sportiv sintetic unde a fost înlocuit gazonul şi împrejmuirea.

Revenind la modernizări amintim şi faptul că au fost asfaltate uliţele După Sat şi Spre Cimitir, în prezent fiind demarate activităţile cerute de modernizarea sistemului rutier din centrul civic, unde se deschid noi rigole, poduri şi podeţe, se fac trotuare şi alei pietonale pavate, iar în părculeţul de agrement se construieşte un foişor şi o fîntînă ambientală, iar spaţiul de joacă pentru cei mici va fi dotat şi iluminat cum se cuvine.

Toate aceste lucrări, ne asigură proaspătul ales cu 74 la sută din sufragii, vor fi concretizate pînă la începerea toamnei şi a noului an şcolar.

Roşii, castraveţi şi ardei de Floreşti

E inutil a reaminti că mica localitate de odinioară şi cea mai mare a României de azi, a produs şi produce importante cantităţi de carne de pasăre, ouă, lapte şi carne de vită şi ovine. Sectorul zootehnic este completat cu cel legumicol, încît cei peste 30 de mii de locuitori ai momentului, să poată alege între produsele legumicole maturizate pe lungul drum european parcurs de la producător la consumator, ori roşia, ardeiul şi castravetele cultivat în tradiţionala gospodărie românească.

Şi cum la Floreşti au început a prinde… putere mai mulţi fermieri legumicoli, între aceştia, dar la o scară mai mică, l-am identificat pe proaspătul pensionar, Nicu Coman, care a dezbrăcat uniforma de poliţist, îmbrăcînd-o pe cea de legumicultor.

Pe suprafaţa de 300 mp din propria gospodărie, a amenajat solarii în care a cultivat o diversitate de plante legumicole, între care roşiile autohtone şi un soi de mare valoare olandeze, sînt oferite deja consumatorilor.

La poarta harnicului întreprinzător agricol, de pe strada Cetăţii , găsim zilnic lădiţe cu gustoase şi sănătoase roşii produse în spaţiu protejat, fiind o plăcere să asculţi dialogul dintre micul fermier floreştean şi producătorul de pepeni galbeni şi verzi, Nelu Anghel din Dăbuleni , care a găsit îngăduinţa gazdei să-şi valorifice dulcele produs în această mare localitate a judeţului nostru.

Rubrică realizată de Dumitru VATAU