Continuă disputa în instanţă dintre Primărie şi Arhiepiscopia Ortodoxă pentru terenul din Piaţa Avram Iancu

Procesul dintre Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului privind terenul din Piaţa Avram Iancu a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deşi până acum municipalitatea clujeană a pierdut atât în procesul de fond cât şi în apel, instanţa dând dreptate Arhiepiscopiei Ortodoxe, reprezentanţii primăriei clujene au decis să meargă mai departe cu procesul în speranţa că acesta va reuşi să păstreze cei 11.313 mp de teren din Piaţa Avram Iancu.

Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului se judecă de doi ani de zile cu Primăria Cluj-Napoca pentru a-şi redobândi dreptul de proprietate asupra  terenului de 1,1 hectare din Piaţa Avram Iancu. Reprezentanţii Arhiepiscopiei s-au trezit în urmă cu aproximativ trei ani că terenul pe care l-au primit cu tittlu de donaţie în 1923 pentru a construi Catedrala nu mai figurează la Cartea Funciară în proprietatea Bisericii  şi că, în mod ciudat, terenul a fost trecut în proprietatea municipalităţii clujene.

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a aflat, în mod cu totul surprinzător, că nu mai este proprietara terenului de un iugăr şi 1545 stânjeni-echivalentul a 11.313 mp din Piaţa Avram Iancu după ce a solicitat un extras CF pentru acest teren şi din care reieşea că noul proprietar este Primăria Cluj-Napoca. Reprezentanţii Bisericii au rămas consternaţi de modificările apărute în Cartea Funciară, mai ales că dispuneau de toate documentele care certificau dreptul de proprietate asupra acestui teren. Imobilul de 11.313 mp din Piaţa Avram Iancu a  intrat în proprietatea Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului în 1923 cînd Oraşul Cluj a donat acest teren bisericii ‘’pe veci şi irevocabil cu drept de proprietate nelimitată şi liber de orice sarcină’’. Scopul acestei donaţii a fost ca Episcopia Ortodoxă să poată ridica pe acel teren o Catedrală. Actul de donaţie a fost încheiat în 30 ianuarie 1923, fiind aprobat de Prefectura Cluj. În document se mai preciza că ‘’episcopia va putea zidi pe teritoriul dăruit biserica catedrală, rămânând ca restul locului să se folosească pe mai departe ca parc pentru public şi ca loc pentru statuile ce se vor ridica în amintirea bărbaţilor binemeritaţi pentru neamul românesc’’. În martie 1938, acel teren a primit două numere topo. Unul pentru parcul din Piaţa Cuza Vodă (în prezent Avram Iancu -n.n), iar un altul aferent Catedralei, ambele numere topo fiind în favoarea Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului. Mai mult, printr-o încheiere a Judecătoriei Urbane Cluj din noiembrie 1945 este reconfirmat din nou dreptul de proprietate al Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului asupra celor două parcele. Cu toate acestea, în urmă cu trei ani, în mod ciudat, cele două imobile-Parcul din Piaţa Cuza Vodă cît şi Catedrala sunt înscrise la Cartea Funciară ca fiind deţinute în proprietate de către Primăria Cluj-Napoca.

În urma procesului intentat de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, în calitate de succesor al Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, instanţa a constatat că municipalitatea clujeană nu a avut niciun titlu care să-i permită trecerea celor două imobile în proprietate. ‘’Aceste imobile nu mai erau în proprietatea municipiului, fiind donate din 1923 şi întabulate în favoarea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, fără să se facă dovada că ar fi ieşit ulterior din proprietatea bisericii’’, a constatat instanţa, dispunând prin sentinţa pronunţată adierea dreptului de proprietate înscris în favoarea Municipiului Cluj-Napoca.  Reprezentanţii primăriei nu au fost de acord cu soluţia pronunţată de Tribunalul Cluj, înaintând apel. În vara acestui an, Curtea de Apel a dispus, prin decizia pronunţată, că sentinţa dată de instanţa de fond este legală şi că Primăria nu are niciun drept asupra terenului. Cu toate acestea, municipalitatea clujeană a decis să meargă mai departe cu procesul, înaintând recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cauza a fost înregistrată la sfârşitul lunii august, urmând ca în curând să fie fixat primul termen de judecată.

C. P.