Comori documentare ale pictorului francez Michel Bouquet, la Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga”

În urmă cu 100 de ani, la 8 decembrie 1922, Consiliul Municipal i-a decernat prestigiosului magistrat și colecționar Gheorghe Sion titlul de Cetățean de Onoare al orașului Cluj, în semn de prețuire pentru magistrala sa donație făcută Bibliotecii Universităţii „Regele Ferdinand”, azi Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga”.

Generoasa donație a însumat 4.500 de cărţi, 2000 de stampe, sute de fotografii, 200 de hărţi, monede, cărţi poştale, precum și 29 de desene cu remarcabilă valoare documentară ale pictorului și scriitorului francez Michel Bouquet (1807-1888). Artistul originar din Lorient, port francez la Oceanul Atlantic, a întreprins, în 1840, o călătorie de aproape un an în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, cel mai bun prilej pentru a realiza un număr impresionant de lucrări de artă care înfățișează locuri emblematice ale istoriei naționale, printre care și ruinele celebrului pod peste Dunăre al împăratului Traian – operă a arhitectului Apollodor din Damasc. Imagini din București, din Iași, din Câmpulung, apoi Turnul Chindiei din fosta cetate de scaun a lui Mircea del Bătrân de la Târgoviște, Mănăstirea fără egal de la Curtea de Argeș, construită între 1515-1517 de domnitorul Neagoe Basarab, grupuri de români înveșmântați în costume tradiționale compun galeria desenelor semnate de francez în periplul prin cele două Principate. Impresionante sunt, deopotrivă, nenumăratele portrete de bărbați și femei din ținuturile românești.

Magistratul Gheorghe Sion a cumpărat la Paris cele 29 de lucrări semnate de Michel Bouquet de la un anticar de pe malul Senei, care i-a cerut doar 5 franci pe fiecare lucrare, în total 145 de franci. Michel Bouquet era cunoscut publicului după debutul său din 1835 de la Salonul Oficial din capitala Franței. Buna impresie făcută criticilor de artă și publicului i-a deschis poarta succesului. A primit comenzi, iar amatorii de artă i-au achiziționat lucrări, pentru colecțiile lor. Bouquet a călătorit aidoma unui etnolog preocupat să descopere noi mărturii ale trecutului și ale prezentului și a etalat, în oricare din locurile în care a poposit – Scoția, Algeria, Sicilia, Grecia, Constantinopol, Țările Române -, metodologia unui documentarist. În lucrările sale, artistul a reușit interferențe între planurile istoric, etnografic și religios. În 1840, la întoarcerea în Franța de la Constantinopol – capitala Imperiului Otoman -, Bouquet a parcurs o parte din drum cu ambarcațiuni de transport fluvial de pe Dunăre. A coborât pentru un ”răgaz” pe malul stâng al Dunării. A fost cucerit de peisaje, de arhitectura construcțiilor, dar mai ales de portul tradițional al localnicilor. Iar ”scurtul” răgaz s-a prelungit, ajungând să însumeze aproape zilele unui an întreg. Bouquet a fost găzduit de mai multe familii aristocratice românești iar traseele au fost parcurse cu birje trase de armăsari sau călare. În anul 1843, Bouquet a publicat, la Paris, împreună cu artiștii Eugène Cicéri și François Fortuné Férogio, ”Album Valah” cu 12 lucrări litografiate realizate după originalele Bouquet, în timpul periplului în Principatele Române. Albumul este un adevărat reportaj al acelor timpuri, cu excelente imagini documentare. Presa franceză a relatat elogios despre apariția, la editura negustorilor de artă Goupil și Vibert din Paris, a acestui grupaj de litografii. ”Albumul de imagini din anul 1840 poate fi răsfoit fără a fi nevoie să și citești. Bouquet propune un reportaj de imagini culturale. În periplul său, artistul desenează fără oprire tot ce pare remarcabil. Lucrările sale, vădind o stăpânire a tehnicii desenului, au atras aristocrația și burghezia care i-au cumpărat operele, integrându-l pe artist în rețeaua lor relațională, prin datul de a fi un capital simbolic, anume cel al distrincției”, evidenția presa pariziană.

Nicolae Iorga relata în cea de-a doua ediție a volumului ”Istoria românilor prin călători” (București, 1929, volumul IV, pp.7-9) că Bouquet a fost însoțit, o parte din călătorie, de consulul Franței la București, Étienne-Adolphe Billecocq. Marele savant român arăta, totodată, că gravurile lui Bouquet oferite Academiei Române de magistratul Gheorghe Sion, prestigios colecționar, au fost distruse de trupele germane în timpul ocupației Bucureștiului în Primul Război Mondial. Artistul francez a fost primit, la București, de domnitorul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica (1795 -1862), iar în Moldova, la Iași, de domnitorul Mihail Sturdza (1794 – 1884) (ceremonia de învestitură a celor doi domnitori avusese loc, simultan, la Constantinopol, în 1834, ”cu fesul pe cap și cu barba tunsă mărunt”). În deplasările sale în zone mai puțin populate din Țara Românească și Moldova, Bouquet a beneficiat de protecție militară, asigurată de ambii domnitori.

Carmen FARCAȘIU