Comisia Europeană spune că avem cheltuieli prea mari

Comisia Europeană (CE) a recomandat miercuri României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,4% din PIB în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2020.

„Pentru România, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019. Comisia propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace şi o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu”, se arată într-un comunicat al CE.
Astfel, dacă în iunie 2019, Comisia recomanda României să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5% în 2019 şi 5,1% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 şi 0,7 % în 2020, în recomandarea revizuită publicată miercuri Executivul cere României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,4% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2020.
De asemenea, României i se recomandă să utilizeze orice câştiguri excepţionale pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătăţire durabilă a soldului structural public, într-o manieră favorabila creşterii.
În plus, României i se recomandă să prezinte Consiliului, până la 15 aprilie 2020, un raport referitor la măsurile pe care le-a luat pentru a da curs recomandării. „Acest raport ar trebui să includă măsuri suficient de detaliate şi anunţate în mod credibil, inclusiv impactul bugetar al fiecăreia dintre acestea, în vederea respectării traiectoriei de ajustare solicitate, precum şi previziuni bugetare detaliate şi actualizate pentru 2020”, subliniază CE.

Legea pensiilor reprezintă un risc semnificativ

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori, în condiţiile în care aceasta conţine majorări semnificative ale punctului de pensie în intervalul 2019-2021, arată CE în raportul care conţine constatările misiunii de supraveghere, desfăşurată în România în 25 septembrie 2019.
Potrivit estimărilor Guvernului de la acel moment, citate de Executivul comunitar, Legea pensiilor va majora cheltuielile guvernamentale cu 0,8% din PIB în 2019, 2,3% în 2020 şi 4,9% în 2021, comparativ cu nivelul din 2018. Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au susţinut că strategia fiscală pe următorii ani oferă un spaţiu fiscal suficient pentru a acoperi aceste costuri, graţie îmbunătăţirii colectării taxelor şi îngheţării cheltuielilor.
„Participanţii misiunii au subliniat că este neclar cum noua alege a pensiilor (în special majorarea pensiilor cu 40%) poate fi pusă în aplicare fără modificarea calendarului de implementare. Potrivit Consiliului Fiscal şi Băncii Naţionale a României, implementarea Legii pensiilor în calendarul prevăzut în lege nu este compatibilă cu menţinerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB prevăzută în Tratat”, se arată în raportul Comisiei.

Fostul guvern nu intenţiona să reducă cheltuielile

Raportul publicat miercuri cuprinde constatările misiunii de supraveghere consolidată desfăşurată în România în 25 septembrie 2019. Conform documentului CE, autorităţile române nu intenţionau să ia măsuri ca răspuns la recomandarea Consiliului din iunie 2019. În iunie, Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5% în 2019 şi 5,1% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 şi 0,7% în 2020.
„Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au explicat că Guvernul României nu intenţionează să realizeze o ajustare structurală în 2019 sau 2020”, se arată în raport. Autorităţile române de atunci au aprobat plafonul de cheltuieli pentru bugetul pe 2020 şi au oferit misiunii Comisiei estimări pe termen mediu. „Ţintele de deficit bugetar sunt 2,92% din PIB în 2020, 2,99% din PIB în 2021, 2,74% din PIB în 2022 şi 2,40% din PIB în 2023. Reprezentanţii Ministerului de Finanţe nu au oferit şi ţintele de deficit structural, dar au explicat că ţintele de deficit bugetar sugerează că procesul de ajustare structurală va începe abia în 2022”, se precizează în raportul Comisiei.