Clujul nu uită victimele barbariei nazisto-horthyste

Cei peste 18 de mii de evrei din Cluj și împrejurimi deportați de regimul horthyst și uciși în lagăre naziste vor fi comemorați în cadrul unui eveniment organizat de Comunitatea evreilor din Cluj-Napoca.

Astfel, miercuri 21 iunie 2023, la Monumentul Memorial al Martirilor Deportați din Parcul Caragiale vor avea loc depuneri de coroane de flori după care, începând cu ora 12, se va desfășura adunarea comemorativă la Templul memorial al deportaților evrei de pe strada Horea. „Cei 18.000 de evrei din Cluj și împrejurimi, adunați în ghetoul de la fabrica de cărămizi, au fost îmbarcați în cinci garnituri de tren cu destinația Auschwitz, care au părăsit Clujul în intervalul mai-iunie 1944. majoritatea lor covârșitoare a pierit în lagărele de exterminare. În fiecare an, evreii clujeni își comemorează martirii pieriți în Holocaust”, au transmis organizatorii.

După 1940, Nord-Vestul Ardealului a sângerat dureros. Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940, a creat cadrul pentru ca autorităţile horthyste să comită atrocităţi inimaginabile pe teritoriul care a ajuns sub controlul lor. Sute de mii de persoane au fost exterminate pentru simplul fapt că erau de origine evreiască. Rănile de atunci continuă să sângereze şi acum, în timp ce unele cercuri naţionalist – şovine maghiare fac eforturi disperate pentru a-i reabilita pe cei pe care au pus la cale ori au săvârşit atrocităţile de atunci.

În total, din Transilvania au fost deportați circa 450.000 de evrei. Dintre aceștia, peste 20.000 de evrei români, polonezi și slovaci au fost trimiși în 1941 în zonele abia cucerite din Polonia rãsãriteanã, la muncã forțatã. Abia au scãpat câțiva de la moarte, pentru a evada și a povesti cele întâmplate. Alți peste 50.000 de evrei au fost trimiși de autoritãțile horthyste, tot în cursul rãzboiului, în detașamente de muncã forțatã pe teritoriul Ucrainei. Șase din șapte oameni au murit. În 2014, în parcul I.L. Caragiale din Cluj-Napoca a fost ridicat un monument în memoria victimelor Holocaustului. Proiectul monumentului îi aparţine regretatului artist plastic Egon Marc Lövith, supravieţuitor al Holocaustului.

C. PURIȘ