Cele mai recente măsurători pe poluarea cu radon, finalizate de o echipă de cercetători de la UBB

Mai multe judeţe din România, în special din regiunea Transilvaniei, prezintă zone cu un nivel ridicat de poluare cu radon, zone în care se află instituţii publice, inclusiv şcoli şi grădiniţe, dar şi peşteri foarte vizitate, arată cele mai noi măsurători făcute de o echipă de specialişti de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Ultimele date procesate de echipa Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului (FSIM) din cadrul UBB fac parte din Harta Radon a României şi vor fi încărcate pe Atlasul european de radon, informează AGERPRES.

Radonul este un gaz radioactiv, provenit din dezintegrarea radiului, cel din urmă provenind din dezintegrarea uraniului, considerat a avea un rol important în producerea cancerului bronho-pulmonar, dar şi a leucemiei.

În acest moment, cele 5.000 de măsurători realizate de echipa FSIM acoperă 42 la sută din harta României. Potrivit coordonatorului proiectului, Alexandra Cucoş-Dinu, rezultatele arată că media României la poluarea cu radon (calculată pe măsurătorile făcute până în prezent) este de 176 de Becquereli/metru cub, în timp de media europeană este de 98 Bq/m3. Cu acest rezultat, România se plasează printre ţările cu cel mai mare nivel de poluare cu radon. De asemenea, mai mult de 11 la sută din rezultatele obţinute arată niveluri ale poluării cu radon peste nivelul care va fi legiferat, de 300 de Bq/m3.

“Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat. (…) Zone se risc sunt toate cele care au peste 300 de Bq/m3. (…) S-au identificat nişte zone, însă rezultate mai mari de 300 sunt cam în toate judeţele. (…) Sunt în toate judeţele variaţii, în instituţii publice; am avut surprize ca în aproximativ 180 de şcoli şi grădiniţe, primării, pe care le-am monitorizat în aceste campanii, să constatăm nivel ridicat. Trebuie implementate nişte protocoale, atât pentru expunerea profesională din aceste instituţii publice, cât şi din mediul subteran, respectiv Peştera Urşilor, care e foarte vizitată şi unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi limiteze circuitele la 12 ore pe lună”, a declarat Alexandra Cucoş-Dinu, pentru presă, la un seminar în cadrul căruia s-au prezentat rezultatele cercetărilor.

Rezultate foarte mari s-au determinat şi în Peştera Muierii şi Peştera Polovragi, precum şi în câteva puncte de pe traseele turistice din zonă, care ar trebui în viitor semnalizate pentru a fi ori evitate, ori pentru a se limita staţionarea. În peşteri această concentraţie poate ajunge şi la 1000-2000 de Bq/m3.

Specialiştii au explicat că, în ceea ce priveşte zonele turistice, vizitatorii nu sunt atât de mult afectaţi, ci personalul de specialitate şi ghizii trebuie avertizaţi să îşi implementeze anumite protocoale de muncă şi să facă controale periodice. De asemenea, şi în instituţiile publice în care măsurătorile au arătat valori mai mari de 300 de Bq/m3, ar trebui implementate anumite protocoale. Potrivit specialiştilor, radonul este un gaz radioactiv natural care se degajă din interiorul solului şi se infiltrează în case prin structura de rezistenţă sau prin crăpăturile plăcii, către sol. Astfel, el poate avea un nivel mai crescut al concentraţiei în apartamentele sau sălile aflate la demisolul sau parterul clădirilor şi mai ales acolo unde clădirile au fost izolate.

Echipa FSIM lucrează în prezent, pe un proiect european, la dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a concentraţiei de radon care să fie uşor de folosit, ieftin şi eficient.

“Există soluţii, dar trebuie o cooperare naţională, suport şi nu cred că va fi o problemă ca în aceste şcoli şi instituţii publice în care nivelul de radon este ridicat să nu se implementeze o metodă de remediere. Costurile de dezvoltare a unui sistem de remediere în Europa sunt între 5 şi 6 mii de euro. (…) Ceea ce vrem să dezvoltăm acum, în proiectul SmartRadon nou câştigat, vor avea costuri undeva la 1.000 de euro. Deci o să încercăm să scoatem un sistem pe piaţă, care să poată fi comercializat, să-l brevetăm, să fie puţin consumator de energie, să poată fi folosit pentru monitorizare – cu transmitere la distanţă a datelor de supraveghere a nivelului radonului din locuinţă”, a spus Alexandra Cucoş-Dinu.

Proiectul, care are ca scop dezvoltarea unor sisteme de reducere a expunerii populaţiei la radon, a fost lansat la jumătatea lunii octombrie, la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB. Studiile realizate în proiect vor ajuta inclusiv la elaborarea unei “strategii radon”, pe care România va fi obligată să o implementeze din 2018. Această strategie de prevenţie va arăta ce măsurători trebuie făcute atunci când se are în vedere o nouă construcţie, dar şi metode de remediere a unei clădiri vechi care se află într-o zonă poluată, sau care sunt măsurile care se impun atunci când anumite persoane lucrează în zone cu concentraţie ridicată de radon.

Universitatea Babeş-Bolyai, alături de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică Viena (AIEA), desfăşoară, în perioada 23-27 ianuarie 2017, seminarul “Implementarea standardelor fundamentale de securitate în ceea ce priveşte expunerea populaţiei la radon şi la radionuclizii din materialele de construcţii”.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de poluarea din interiorul caselor.