Cazul mormântului criminalului de război Schilling Janos ajunge în Parlament

Cazul mormântului criminalului de război Schilling Janos a ajuns în Parlamentului României. Deputatul PSD de Cluj Remus-Gabriel Lăpușan a adresat o întrebare oficială ministrului Culturii, Demeter András István solicitând explicații urgente și revizuirea procedurii de clasare ca monument istoric a mormântului lui János Schilling, fost subprefect de Someș, condamnat pentru crime de război.

Demersul lui Remus Lăpușan vine după ce Făclia a dezvăluit că Fundația Hazsongard încearcă să includă mormântul lui Schilling pe lista monumentelor istorice în ciuda faptelor documentate care atestă rolul acestuia în ghetoizarea și deportarea evreilor din zona Dej și împrejurimi în 1944 în timpul regimului horthyst.

Deputatul Lăpușan a enumerat faptele istorice care atestă statutul problematic al lui János Schilling. Schilling Janos aa prezidat ședința din Dej de la 30 aprilie 1944 unde s-au stabilit detaliile ghetoizării evreilor din zona Dej și a participat la consfătuirea secretă de la Satu Mare din 26 aprilie 1944 unde au fost stabilite planurile de deportare pentru întregul Nord al Transilvaniei. Mai mult, Schilling a fost condamnat în 1946 de Tribunalul Poporului din Cluj la o pedeapsă de 10 ani de detenție severă pentru rolul său determinant în deportările din Dej.

Deputatul consideră că promovarea simbolurilor unor persoane condamnate pentru încălcări grave ale drepturilor omului este „deosebit de îngrijorătoare” și cere ministrului Culturii să răspundă punctual la patru întrebări esențiale: Care sunt criteriile și temeiurile juridice pe baza cărora a fost inițiată procedura de clasare a mormântului? Au fost analizate faptele istorice care acreditează implicarea lui Schilling în crime împotriva evreilor Există posibilitatea revizuirii procedurii având în vedere statutul de criminal de război al persoanei? Ce măsuri prevede legislația pentru a preveni promovarea simbolurilor unor condamnați pentru crime împotriva umanității în spațiul public prin mijloace memoriale?

Precizăm că după dezvăluirile făcute de Făclia de Cluj doar 35 de morminte din cele 417 din Cimitirul Central Cluj-Napoca propuse pentru clasarea ca monument istoric au fost agreate de Institutul Național al Patrimoniului.
Potrivit Institutului Național al Patrimoniului, care a verificat documentația elaborată de Fundația Házsongárd, dintr-un total de 417 morminte și monumente funerare propuse inițial pentru clasare, doar 35 îndeplinesc criteriile de specialitate. Toate cele 35 de obiective se încadrează în grupa valorică B. Restul propunerilor nu îndeplinesc criteriile de clasare.
De asemenea, în urma discuțiilor, INP a propus comasarea a 64 de monumente în 20 de ansambluri, din considerente istorice, stilistice sau de apartenență familială și de localizare.  Printre mormintele respinse pentru clasarea ca monument istoric se află și cel al criminalului de horthyst Schilling Janos, fostului subprefect de Dej în perioada 1940-1944, implicat de deevreizarea de pe valea Someșului și ghetoizarea a peste 8000 de evrei.

Numai că e posibil să se reia presiunile de clasare a tuturor celor 417 morminte, ceea ce înseamnă ca și locul de veci a lui Schilling Janos să devină monument.

Cosmin PURIȘ