Cămașa din Transilvania, la șezătoarea tradițiilor clujene, de Ziua Iei

Publicul interesat va putea afla, de la membrele grupului „Arta acului la Cluj”, cum se confecționează o cămașă tradițională – element de port care reprezintă istoria locului și a neamului românesc, din cele mai vechi timpuri -, în cadrul unei șezători tradiționale organizate vineri, 23 iunie, de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei .

Evenimentul, organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Iei, va avea loc în sala „Reduta” a Muzeului (str. Memorandumului nr. 21), începând cu ora 14:00.

În șezătoare, membrele grupului „Arta acului la Cluj” vor exemplifica tehnici tradiționale de coasere a cămășii care – precizează organizatorii -, în vechime avea semnificații multiple: în primul rând avea rolul de îmbrăcăminte, dar transmitea și un mesaj pentru comunitatea din care făcea parte persoana care o purta, precum: statutul social, meseria și vârsta. Totodată, cămășile aveau semnificații magico-religioase, prin motivele, cromatica și lucrătura folosită.

Totodată, horitorul Traian Balcău din Ceanu Mare – descoperit de regretatul etnomuzicolog clujean dr. Mircea Cîmpeanu, care l-a inclus în proiectul „Hori din Câmpia Transilvaniei” – va încânta auditoriul cu hori din această zonă.

Evenimentul intitulat „Cămașa din Transilvania, la șezătoarea tradițiilor clujene, de Ziua Iei” se va desfășura concomitent cu vernisajul expoziției „Cămașa cu altiță din Transilvania”, manifestare organizată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

„Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești. Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, împodobită cu mărgele și broderii, la mâneci și la gât. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de frumos de la o generație la alta.

Nu era sărbătoare însemnată în lumea satului la care fetele să nu îmbrace cămăși noi, cusute de ele în șezătoare sau acasă, pe furiș, departe de ochii celorlalte. Așa că, de cele mai multe ori, cusătura cămășii era atent gândită și lucrată. Fetele coseau pe ascuns, ca să nu le fure cineva modelul, iar la biserică și la joc cămașa ei să fie cea mai frumoasă. Acest lucru era observat și de feciori care, pe lângă frumusețea cămășii, apreciau că fata ar fi «tare harnică și ar avea îndemânarea de a întreține o gospodărie»” – amintesc cercetătorii CJCPCT Cluj.

Ziua Iei este marcată în 24 iunie, în aceeași zi cu sărbătoarea creștină „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” și cu cea arhaică a Sânzienelor sau Drăgaicei, la câteva zile după solstițiul de vară. Propusă de comunitatea online „La Blouse Roumaine” acum 11 ani, această zi este sărbătorită în prezent de românii de pretutindeni, în aproape 50 de țări, în peste 100 de orașe.

M. T.