Calitatea vieţii pe glob scade din cauza conflictelor

Numărul crescînd de conflicte de pe glob a dus la un declin al calităţii vieţii în oraşele lumii în ultimii cinci ani, indică o anchetă efectuată de The Economist Intelligence Unit (EIU), transmite agenţia DPA.

Conform anchetei, începînd din 2009, nivelul mediu al calităţii vieţii pe glob a scăzut, ‘’subliniind faptul că ultimii cinci ani s-au caracterizat printr-o creştere a tulburărilor’’.

Potrivit sursei, 51 din cele 140 de oraşe monitorizate au coborît în clasamentul privind calitatea vieţii, referitor la stabilitate, sănătate, cultură şi mediu, educaţie şi infrastructură. Printre oraşele respective figurează Kiev (Ucraina), Tripoli (Libia) şi Damasc (Siria), care au suferit un declin semnificativ.  Conflictele sînt responsabile pentru multe din cele mai puternice declinuri, estimează EIU. “Conflictele recente din Ucraina şi Orientul Mijlociu au subliniat declinul continuu la un deceniu după evenimentele destabilizatoare începînd cu războiul din Irak pînă la Intifada palestiniană şi Primăvara arabă”, afirmă EIU. “Instabilitatea restrînsă a afectat, de asemenea, locuri precum Bangkok”, consideră EIU, referindu-se la luni de zile de violenţe cu caracter politic în Thailanda, izbucnite anul trecut ca urmare a unei lovituri de stat în luna mai.

Melbourne este oraşul cu cel mai mare nivel al calităţii vieţii din lume, păstrîndu-şi acest loc în clasament timp de cinci ani la rînd, fiind urmat de Viena (Austria) şi de Vancouver şi Toronto (ambele din Canada). Alte trei oraşe australiene — Adelaide, Sydney şi Perth — se află în topul celor 10 oraşe ale lumii cu cel mai mare nivel al calităţii vieţii.  Capitala siriană, Damasc, are cel mai scăzut nivel de calitate a vieţii din cele 140 de oraşe din lume monitorizate la acest capitol, fiind urmate de altele, precum Dhaka (Bangladesh), Port Moresby (Papua Noua Guinee), Lagos (Nigeria) şi Karachi (Pakistan).

“Cele care înregistrează cel mai bun scor tind să fie oraşe de nivel mediu în ţări mai bogate cu o densitate a populaţiei relativ scăzută”, afirmă EIU. “Aceasta poate favoriza o întreagă gamă de activităţi recreative fără să ducă la niveluri înalte de infracţionalitate ori infrastructură supraaglomerată”, conchide raportul.