Calendar bogat în evenimente la Muzeul de Artă

Muzeul de Artă Cluj-Napoca invită pe toţi cei interesaţi la evenimentele  dedicate aniversării a 60 de ani de la înfiinţarea instituţiei.
• Expoziţia de grafică „Pod peste timp” – Bardócz Lajos (Ungaria), al cărei vernisaj a avut loc ieri,  8 noiembrie 2011.
Bardócz Lajos s-a născut în anul 1936 la Sebeş jud. Alba. A absolvit Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în anul 1960 iar în perioada 1970-1988 a fost profesor la Liceul de Arte Plastice din Cluj-Napoca, fiind mentorul multor generaţii de artişti contemporani. Din anul 1988 trăieşte în Ungaria. A avut expoziţii personale în România, în Ungaria, Austria şi Germania şi a participat la expoziţii colective în România şi Ungaria, precum şi la Ljubliana (Slovenia), Bradford (Marea Britanie), Tokyo etc. Lucrările sale au fost recompensate cu premii la Expoziţiile de iarnă de la Kecskemét (1988, 1989, 2002), Expoziţiile de vară de la Debrecen (2002, 2006). Expoziţia de acum prezintă o selecţie de 40 de lucrări de grafică realizate în pastel şi cărbune, din creaţia recentă a artistului. Acestea au  subiecte variate: de la peisaje la lucrări cu caracter evocator-istoric, de la lucrări cu o dimensiune spirituală pregnantă la lucrări ce evocă personalităţi ale culturii, abordate prin tema portretului.
• Lecţie deschisă. Erwin Kessler: Momente ale artei contemporane din România: Rostopasca; miercuri, 9 noiembrie 2011, ora 18.
În cadrul programului „Lecţie deschisă”, cunoscutul critic de artă şi curator Erwin Kessler va prezenta conferinţa „Momente ale artei contemporane româneşti: Rostopasca”. Va  urma  lansarea volumului „Rostopasca… pre limba”. Volumul  inaugurează un nou tip de discurs critic, în care arta este nu redată, ci dată publicului din gura artiştilor, prin intermediul hermeneuticii. Volumul ţinteşte către un portret al acelor timpuri, sfîrşitul anilor ‘90 şi începutul anilor 2000, trecerea de la eroismul idealist al anilor de după Revoluţie către pragmatismul consumist al anilor noştri. Rostopasca a făcut echilibristică pe acest prag, mizînd pe tapaj şi exhibiţionism, pe productivitate exacerbată, pe publicitate şi autopromovare în exces, pe strategii de marketing care abia atunci pătrundeau pe piaţa de artă. Rostopasca a fost un simptom şi un vehicul al ieşirii artei din turnul de fildeş către piaţa de bunuri.
Programul „Lecţie deschisă” îşi propune să facă cunoscută marelui public problematica specifică domeniului artelor plastice, interferenţa acestora cu celelalte arte, ultimele cercetări în domeniul teoriei şi istoriei artei în prezentarea unor personalităţi de prestigiu din România şi din alte ţări ale lumii. Intrarea este liberă.
   • „Căderea. Chemarea”. O expoziţie de Erwin Kessler cu lucrări din patrimoniul de artă românească şi universală al Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Vernisajul va avea loc  joi, 10 noiembrie 2011, la ora 18.
Expoziţia inaugurează programul „Parti pris”,  în cadrul căruia diverse personalităţi ale lumii culturale vor fi invitate să propună expoziţii cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj,  componenta de cercetare, critică, a programului fiind una esenţială. Prima expoziţie din programul  „Parti pris” este realizată de cunoscutul critic de artă şi curator Erwin Kessler, care a selectat lucrări semnate de Corneliu Baba, Abgar Baltazar, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Catul Bogdan, Marius Bunescu, Aurel Cojan, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dumitrescu, Ion Dumitriu, Hans Eder, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Mihai Horea, Gheorghe Ilea, Iosif Iser, Ştefan Luchian, Iosif Klein, Markus Lüpertz, Tasso Marchini, M.H. Maxy, Corneliu Michăilescu, Florin Mitroi, Ioan Aurel Mureşan, Nagy István, Nicogossian Ervant, Theodor Pallady, Aurel Popp, Sabin Pop, Camil Ressu, Szolnay Sándor, Ion Theodorescu-Sion, Nicolae Tonitza, Herri met de BLES.
Aceste lucrări stau sub semnul unor experienţe convergente vizual şi perceptiv, toate din zona situaţiilor suspendate, cu naraţiuni, subiecte sau stări echivoce, lipsite de claritate şi de linearitate, dar marcate de ambianţe întunecate, dramatice şi uneori violente, mohorîte, terne, devigorate, anxioase sau pur şi simplu indecise, care imprimă o sugestie de alunecare, de prăbuşire, de gol (=”căderea”).  Acest „dosar artistic” al „căderii” încearcă să circumscrie un fel de genealogie a unor strategii artistice pertinente în cazul picturii contemporane, îndeosebi pentru aşa-numita Şcoală de la Cluj. Expoziţia va oferi aşadar o lentilă retrospectivă îndreptată spre arta strict contemporană, pentru a identifica recurenţe, permanenţe şi diferenţe polemice în raport cu aceasta.
A doua componentă, care provine şi ea din patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj, este constituită dintr-un număr de patru piese de artă flamandă şi germană. Aceste piese, pictură pe panou de lemn, sînt Decapitarea Sf. Iacob (Şcoală austriacă dunăreană, prima jumătate a secolului al XVI-lea), două aripi de altar de  Şcoală dunăreană cca. 1630, cu Asasinarea Sf. Thomas Becket în catedrala din Canterbury şi cu Iisus arătîndu-şi rana din coastă lui Toma necredinciosul şi Purtarea crucii (Drumul spre Golgota) ce poate fi atribuită atelierului lui Herri met de Bles (sau unui imitator) din prima jumătate a secolului 16.
Toate aceste patru lucrări au ca temă pierderea, căderea, moartea dar şi, concomitent, înălţarea, izbăvirea (=”chemarea”) pe care o aduce aceasta.
În acelaşi spaţiu în care vor fi expuse aceste patru lucrări vor fi prezentate şi două lucrări recente de Victor Man, ale căror subiecte au ca reper motive şi scheme iconografice violente şi mohorîte, dar totodată capabile să producă revelaţie, desprinse din istoria artei (pre- şi post) renascentiste, respectiv o variaţie pe marginea unei lucrări de Sasetta, Sf. Antonie chinuit de diavoli (1424) şi lucrarea Neintitulată, al cărei reper este o carte de tarot, ce vine tot din (pre)modernitatea culturală occidentală.