Bugetul municipiului Cluj-Napoca domină în Alianța eșuată a Vestului

Municipiul Cluj-Napoca are cel mai mare buget de venituri și cheltuieli după cel al Capitalei. Însă între orașele care au format așa zisa Alianța Vestului, Cluj-Napoca se află pe primul loc la capitolul venituri. Practic, bugetul municipiului Cluj-Napoca este de trei ori mai mare față de acum cinci ani, în mare parte datorită investițiilor și fondurilor europene atrase.

În urmă cu șapte ani, în 2018, patru primari înființau „Alianța Vestului”, o structură administrativ-politică formată din cele mai mari orașe vestice ale României, Cluj-Napoca – Oradea – Arad – Timișoara, din dorința de a atrage mai facil fonduri europene, investitori și pentru a susține descentralizarea.

După alegerile din 2000, proiectul a eșuat din cauză că primarii nu au continuat demersurile pentru ca organizația să obțină personalitate juridică. Orașele, comunele și consiliile județene din România și-au lansat în dezbatere publică proiectele de buget pentru anul 2025. Dacă la unele unități administrative veniturile au scăzut pe fondul problemelor măsurilor de austeritate impuse de guvern și de modificare a legii privind alocarea de fonduri de la bugetul central pentru administrațiile locale, la altele au crescut.

Făclia a făcut o analiză a bugetelor orașelor care au inițiat în urmă cu șapte ani așa zisa ”Alianța Vestului” pentru a vedea care este nivelul veniturilor acestora și cum a fost gândită direcționarea acestora.

Din datele făcute publice de primăriile ale celor patru orașe că municipiul Cluj-Napoca are cele mai mare buget, după care urmează Timișoara și la foarte mică distanță Oradea.

Cluj-Napoca

Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2025 este estimat la aproape 4,9 miliarde de lei, urmând să fie adoptat în ședința de joi a consiliului local. Cea mai mare pondere în bugetul general o are cel local, cu o valoare estimată de 3,9 miliarde lei.

În moneda europeană, bugetul înseamnă aproape un miliard de euro. Din această sumă, 2,4 miliarde de lei reprezintă bugetul pentru dezvoltare și 1,8 miliarde lei bugetul de funcționare.

Fondurile din PNRR reprezintă o sursă importantă de venit din acest punct de vedere, respectiv 103.627.000 lei fonduri nerambursabile iar 680.451.000 lei din sumele din componenta împrumuturi. La aceşti bani se adaugă subvenţii de 20 milioane lei din fonduri europene nerambursabile, iar 1,3 miliarde lei din fondul european de dezvoltare.

Una dintre cele mai importante surse de finanţare pentru bugetul local este reprezentată de cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit: 1,1 miliarde lei. Urmează sumele defalcate din TVA-278780.000 de lei.

La capitolul cheltuieli, 263 de milioane de lei reprezintă salarii, iar 2,690 milioane de lei tichetele de vacanță. La asistență socială sunt prevăzuți 205 de milioane de lei iar la asociații și fundații 31 milioane de lei. De asemenea, pentru susținerea cultelor vor fi alocați 4,7 milioane de lei iar pentru entitățile sportive 26 de milioane de lei.

Timișoara

Conform datelor recensământului din 2021, Timișoara are o populație de 250.849
de locuitori, fiind al treilea oraș ca populație din România.

În 2025, bugetul general al orașului de pe Bega a fost estimat la 3.837.370.660, adică de 767,4 milioane euro.

Bugetul local al Timişoarei, format din veniturile totale, este estimat la 2,65 miliarde de lei, la care se adaugă şi bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local. Din această sumă, din care 1,3 miliarde lei pentru funcționare și 1,35 miliarde lei pentru dezvoltare.

Municipalitatea anunță o scădere cu 42 de milioane de lei a cheltuielilor cu personalul, adică de la 276 milioane lei în 2024 la 234 milioane lei în 2025.

Oradea

Oradea are, conform recensământului efectuat în 2021, o populație de 183.105 de locuitori. Municipiul de pe Crișul Repede va avea la dispoziţie pentru acest an 3.576.347.230 lei.

Primarul Florin Birta a anunțat că bugetul din acest an este ‘cel mai mare buget din istoria orașului’.

‘Se poate observa o creștere constantă a veniturilor municipiului Oradea din 2021 până în prezent. Totuși, anul 2024 a înregistrat o creștere mai redusă, din cauza deciziilor Guvernului României privind impozitul pe venit colectat, ceea ce a dus la o pierdere de aproape 40 de milioane de lei pentru bugetul local. Chiar și în aceste condiții, trendul general rămâne unul ascendent, iar în 2025 estimăm o nouă creștere semnificativă’, a precizat, în conferință de presă, primarul Florin Birta.
Din bugetul total, o sumă record, de 2 miliarde lei, se va aloca pentru investiţii, având în vedere că anul acesta se vor suprapune vârfurile a două programe majore de finanţări din fonduri europene, prin POR 2021 – 2027 şi PNRR.

Varianta finală a proiectului de buget va ajunge pe masa consilierilor locali din Oradea, pentru adoptare, în ședința programată pe 26 martie.

Arad

Municipiul Arad are o populației de 145.000 de locuitori, conform recensământului din 2021.

Din proiect că bugetul general al orașului de pe Mureș pe anul 2025 reiese că venituri totale sunt de 1.376.806.000,03 lei și cheltuieli cu aproape 30 milioane mai mari, însumând 1.407.675.000,63 lei. Aici sunt incluse toate veniturile și cheltuielile instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local, bugetul spitalelor, bugetul creditelor interne/externe, bugetele activităților autofinanțate etc.

În ceea ce privește strict bugetul local al Municipiului Arad, adică fondurile gestionate direct de Primărie pentru cheltuieli publice locale (precum educația, asistența socială, infrastructură, iluminat public și altele), diferența între veniturile și cheltuielile preconizate anul acesta este mai mică. Veniturile bugetului local ar urma să fie 1.301.200.000,03 lei, pe când cheltuielile bugetului local ar urma să fie 1.329.297.000,63 lei, rezultând astfel cheltuieli de circa 20 milioane lei mai mari decât veniturile în sine.

Veniturile totale sunt compuse din cotele defalcate din impozitul pe venit și TVA, venituri din capital, subvențiile de la bugetul de stat și diferite alocări provenite din finanțările europene pentru proiectele în desfășurare (precum PNRR, POR etc.), iar cheltuielile totale se referă la alocările de bani necesare funcţionării serviciilor şi dezvoltării publice, fiind împărțite pe două categorii: „funcționare” (adică banii necesari pentru a asigura continuitatea, inclusiv salariile), respectiv „dezvoltare” (pentru diferite proiecte, modernizări etc.).

Bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate din venituri proprii și subvenții pe anul 2025 ar urma să se ridice la 78.757.000 lei. Defalcat, sumele se alocă pentru: cele 38 de unități de învățământ din Municipiul Arad (19.467.000 lei), Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, (10.460.000 lei), Filarmonica Arad (10.670.000 lei), Centrul Municipal de Cultură (CMCA) Arad (35.028.000 lei) și HUB Cultural mARTA (3.132.000 lei).