Biserica Romano-Catolică celebrează Învierea Domnului

Biserica Romano-Catolică celebrează Învierea Domnului duminică, 31 martie 2024.

În 2024, credincioşii romano-catolici au început Postul Mare la 14 februarie, iar credincioşii greco-catolici la 18 martie, astfel că sărbătoarea Învierii are loc după ritul roman sau latin pe 31 martie, iar după ritul bizantin pe 5 mai, potrivit https://www.vaticannews.va.

În Duminica Paştelui – Învierea Domnului, papa Francisc prezidează la ora 10.00, în Piaţa San Pietro, Sfânta Liturghie a Duminicii Învierii. De la ora 12.00, transmite tradiţionalul mesaj pascal şi binecuvântarea apostolică „Urbi et Orbi” la balconul central al bazilicii Sfântul Petru.

În acest an, Biserica Romano-Catolică sărbătoreşte în perioada 28-30 martie, cele trei zile sfinte care precedă marea sărbătoare a Sfintelor Paşti.

În Joia Sfântă, papa Francisc a prezidat Liturghia Crismei, în cadrul căreia peste 1.880 de preoţi, episcopi şi cardinali şi-au reînnoit promisiunile făcute la hirotonirea lor.

Cardinalii, episcopii şi preoţii care locuiesc la Roma au concelebrat Sfânta Liturghie împreună cu papa în Bazilica San Pietro. Joia Sfântă marchează instituirea Euharistiei şi instituirea Sacramentului Preoţiei la Cina cea de Taină.

Joi seara, papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie a Cinei Domnului nu în Bazilica San Pietro, ci într-o comunitate aflată într-un moment deosebit de suferinţă. În acest an, pontiful a prezidat Liturghia Cinei Domnului la o închisoare de femei din Roma.

În Vinerea Sfântă a Pătimirii Domnului, 29 martie în acest an, papa prezidează, în Bazilica Sfântul Petru, Celebrarea Pătimirii Domnului. În seara Vinerii Sfinte, papa Francisc prezidează devoţiunea „Calea Crucii”, organizată la amfiteatrul antic Colosseum.

Vinerea Pătimirii Domnului este zi de penitenţă obligatorie, ce trebuie să fie marcată prin post şi abstinenţă. În după-amiaza acestei zile, are loc celebrarea pătimirii Domnului; ea constă din trei părţi: liturgia cuvântului, adorarea crucii şi sfânta Împărtăşanie. (ercis.ro)

Sâmbăta Sfântă este zi aliturgică. În seara Sâmbetei Sfintei, papa Francisc prezidează în Bazilica San Pietro, solemna Vigilie Pascală a Învierii Domnului.

Liturghia Vigiliei, chiar dacă se celebrează înainte de miezul nopţii, este Liturghia pascală a duminicii Învierii.

„Conform unei tradiţii foarte vechi, această noapte este o ‘priveghere în cinstea Domnului’ (Ex 12,42), astfel încât credincioşii, după îndemnul Evangheliei (Lc 12,35-37), ţinând în mâini făcliile aprinse, să fie asemenea unor oameni care aşteaptă ca Domnul să se întoarcă, pentru ca, atunci când va sosi, să-i afle priveghind şi să-i aşeze la masa lui”. (ercis.ro)

Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor sunt evenimentele care stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte.

Procesiunea din noaptea Învierii trebuie să se facă cu lumânarea pascală, semnul Învierii Domnului. Iar această lumânare trebuie făcută din ceară şi nu din alte materiale, în fiecare an să fie nouă, unică, destul de mare, pentru a putea evoca faptul că Hristos este lumina lumii.

Vigilia pascală, celebrată în noaptea de Paşti, exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Hristos Înviat. Noaptea de sâmbătă spre duminică este o „priveghere în cinstea Domnului” (Ex 12,42). (ercis.ro)

Întreaga celebrare a vigiliei pascale trebuie să se desfăşoare în timpul nopţii, astfel încât să nu înceapă înainte de căderea nopţii şi să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de duminică.

Liturghia zilei Sfintelor Paşti, din ziua de duminică, se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală, o lumânare mare, simbol al Învierii lui Hristos, este aşezată lângă altar.

„Celebrarea Paştelui continuă în timpul pascal. Cele 50 de zile care urmează după Duminica Învierii, până la Duminica Rusaliilor, se celebrează în bucurie ca o singură zi de sărbătoare, ba mai mult, ca ‘marea duminică’ „. (ercis.ro)

În 2023, Suveranul pontif a prezidat slujba solemnă din duminica Învierii Domnului, în ziua de 9 aprilie, în Piaţa Sfântul Petru. Un covor alcătuit din 38.000 de flori donate de Ţările de Jos a decorat celebra piaţă din Roma.

După slujba oficiată de Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, papa Francisc a rosti, în balconul Bazilicii Sfântul Petru, mesajul şi binecuvântarea sa bianuală „Urbi et Orbi” („Către oraş şi lume”) în faţa unei mulţimi numeroase de credincioşi.

La fel ca în anul precedent şi în 2023, mesajul suveranului pontif a acordat un loc special războiului din Ucraina.

În 2022, în ziua de 17 aprilie, în Piaţa San Pietro, papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie a Duminicii Învierii pentru aproximativ 50.000 de persoane strânse în Piaţa San Pietro – prima Liturghie de Paşti cu public după doi ani de restricţii impuse de pandemia Covid-19. Papa Francisc a participat, de asemenea, la „Resurrexit”, un ritual străvechi de cinstire a unei icoane a Mântuitorului. (Catholic News Agency, preluată de Catholica.ro)

Studenţii de la Seminarul Colegiului Nord-American din Roma au ministrat la Liturghia papală. Evanghelia după Ioan 20, 1-9 a fost proclamată în latină şi greacă.

Pericopa Evanghelică, la care se face referire, relatează momentul în care Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena şi Sfinţii Apostoli Petru şi Ioan au găsit mormântul gol după învierea Domnului. În locul predicii de după Evanghelie, după un obicei al ultimilor ani, papa Francisc a păstrat o tăcere de câteva minute pentru rugăciune şi reflecţie personală. După Sfânta Liturghie, a salutat mulţimea din Piaţa San Pietro, din papamobil, înainte de a merge în Aula Binecuvântărilor.

Papa Francisc a ieşit în balconul central al bazilicii, de unde a dat binecuvântarea „Urbi et Orbi”.