Arhetipuri feminine indiene – arc peste timp

Pentru prima oară organizate și la Cluj-Napoca, manifestările din cadrul festivalului ˶Namaste India˝ au debutat sâmbătă, 12 martie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, prin lansarea volumului ˶Fiice ale Indiei – Eseuri despre femei remarcabile și rolul lor în societatea indiană˝, volum îngrijit de Mihaela Gligor, apărut la Casa Cărții de Știință. Au luat cuvântul directorul instituției, Tudor Sălăgean, lect. univ. dr. Andreea Voina, Ada Blendea, redactor Casa Cărții de Știință, și Mihaela Gligor, cercetător științific în cadrul Academiei Române, filiala Cluj, directorul Centrului de Studii Indiene din Cluj-Napoca.

Volumul de față aduce un omagiu femeilor indiene care au scris istorie în diferite domenii de activitate, dar și celor anonime, care au contribuit, discret, la bunăstarea Indiei, așa cum precizează Mihaela.

Totodată, muzeul clujean a găzduit vernisajul expoziției ˶Rajkumari – introducere în arta textilă indiană˝. Cei prezenți au putut admira creațiile semnate de Anamaria Lazăr și au descoperit, totodată, povestea din spatele acestor exponate încărcate de culoare și simboluri. Adela Stan, sora protagonistei, este cea care a introdus auditoriul în universul arhetipurilor feminine indiene, printr-o poezie scrisă special pentru această ocazie.

˶Am avut prilejul să călătoresc de șapte ori în India și să petrec mult timp acolo˝, a dezvăluit Anamaria Lazăr. Aflându-se acolo și pe perioada pandemiei, aceasta a decis să investească ˶timpul suspendat în istorie în munca de creație˝, alături de iubitul ei, prințul indian Raj, inspirați de brahminul Naveen, artist de patchwork.

Fiind un colecționar de antichități încă de la vârsta de zece ani, Anamaria a avut ocazia să viziteze în 2019 depozitul imens de sari-uri vechi al lui Naveen, o colecție de ˶textile fascinante˝, cum o numește ea. De asemenea, a trecut pragul muzeelor, palatelor autentice și a studiat istoria costumului indian. Toate aceste experiențe au alcătuit împreună sursa de inspirație pentru creațiile sale, care sunt, realmente, o reinventare a trecutului, cu atenția cuvenită acordată principiilor ecologice ale prezentului. ˶În industria modei se consumă foarte multe resurse ale planetei. Ideea noastră a îmbinat dragostea pentru lucrurile vechi cu dorința de a recicla˝, a ținut să precizeze Anamaria, cu ocazia vernisajului.

Un detaliu extrem de interesant pe care l-a dezvăluit a fost acela că, în India, există tradiția ca secretele meșteșugărești se transmit în familie. Se cunoaște că, odată căsătorită, tânăra indiană urmează să intre într-o familie nouă și, astfel, ar putea duce cu ea mai departe această taină. Prin urmare, bărbații sunt cei care, în mod tradițional, țeseau sari-urile purtate de femei. Este și cazul exponatelor aduse în fața publicului clujean, care cuprind sari-uri foarte vechi de Varanasi, țesute timp de opt luni de bărbați din India.

˶Am croit pe tipare arhaice, istorice. Una din primele colecții importante a inclus un veșmânt bărbătesc medieval, după modelul celor purtate de prinți, reinterpretat, cu modificări de tipar pentru corpul feminin˝, spune artista. Motivând intervenția sa asupra unei piese-simbol a vestimentației indiene, sari-ul, aceasta a afirmat: ˶Da, sari-ul este un veșmânt iconic și felul în care eu îl iubesc și îl respect este acela de a-l readuce în circulație, să fie purtat, să facă parte din viața noastră.˝

Printre exponate, au putut fi admirate sari-uri foarte rare, cu detalii aparte de broderie și oglinzi atașate pe costume. Anamaria a prezentat câte un veșmânt de mireasă din triburile Banjara și Rabari, amintind de portul femeilor nomade. ˶Hainele au diverse scopuri pentru care sunt purtate, iar în cazul mireselor indiene, ele poartă și un mesaj sacral, tinerele dansând în aceste ținute, pentru a-i uimi pe zei.˝

Unele modele poartă denumiri cu adevărat poetice: ˶Rochia emoție – Angharka˝, ˶Rochia vis -Anarkali˝, ˶Rochia de plajă fără de care nu poți trăi – angharkha mul mul˝, ˶Șalvarii de săpat în grădina de roșii˝, ˶Kaftan-ul de zburat peste mări și tări˝, ˶Fusta anvergură – Ghoomar˝, ˶Săculeții pentru gânduri și amintiri – Potli˝, ˶Pijamale și halate pentru Sheherezada˝, ˶Ana dress pentru parfumul etern al Mamei din copilărie˝, ˶Anastasia dress pentru fetițe care scriu cărți de povești˝.

Întreaga manifestare a fost gândită ca o poveste metaforică, în semn de omagiu adus prințului Raj, care a decedat în anul 2020, în urma infectării cu noul coronavirus. Raj este figura centrală, aflată în mijlocul durbarului, înconjurat de 35 de femei, regine misterioase. În spatele lui tronează Regina-mamă, în stânga, femeile pe care le-a iubit cel mai mult: Priya, Neeha, Chandrika și Amerjeet, îmbrăcate în costume nupțiale, iar în partea dreaptă regăsim arhetipul femeii nomade din deșert, reprezentat de două mirese. La curtea regală amenajată în incinta muzeului clujean, atmosfera este completată de alte 25 de femei, în creațiile Rajkumari, în stânga fiind ținute din mătăsuri, iar în dreapta, din cașmir și lână de cămilă khadi. Cele șase panouri acoperite cu 26 de sariuri din brocart de Varanasi simbolizează pereții palatului.

În amenajarea ansamblului artistic deosebit, Anamaria Lazăr a colaborat cu specialistul în design interior Andreea Ungurean.

Expoziția ˶Rajkumari – introducere în arta textilă indiană˝ poate fi vizitată până în data de 20 martie.

Iulia GHIDIU