Jubileu Radu Anton Maier. Natură și transcendență în pictura contemporană

Cunoscutul artist plastic Radu-Anton Maier, pictor și grafician, originar din Cluj, și-a aniversat recent jubileul, cu prilejul împlinirii unei frumoase vârste rotunde. Momentul important a dăruit celor apropiați și publicului din bucuria artistului prin intermediul evenimentului găzduit de Biserica Sfânta Elisabeta din München, eveniment la care au fost prezenți părintele dr. Ioan-Irineu Fărcaș și membri ai comunității greco-catolice române. Manifestarea a cuprins și o expoziție specială, cu lucrări iconice din colecția pictorului, abordând o tematică religioasă, în acord cu perioada premergătoare Sfintei Învieri a Domnului.

În acest context, o privire mai îndeaproape asupra unei părți din creația maieriană, care tratează tema naturii și respectiv a transcendenței, apreciem că este binevenită cu ocazia Sfintelor Paști și, totodată, a jubileului artistului clujean.

Opera plastică a lui Radu-Anton Maier, cunoscut cu numele de artist RADU, surprinde deopotrivă prin numărul impresionant de lucrări – peste o mie de picturi, grafici, desene și gravuri, realizate în decurs de aproape șapte decenii de activitate – și prin vastitatea subiectelor și tehnicilor de lucru, explorate din diferite perspective. Exponent valoros al post-avangardismului, recunoscut pe plan internațional (expoziții personale și de grup în Germania, Franța, Italia, Belgia, Brazilia, SUA), susținător al vieții culturale bavareze, în multiplele sale incursiuni artistice Radu Maier se apropie curajos și atent de frumusețea naturii înconjurătoare și respectiv de miracolul transcendental, cu o răbdare evidentă asupra detaliului, cu uimire în fața măreției creației și a misterului divin.

„Forța mea creativă este însoțitorul meu constant. Credința joacă și ea un rol important. În ultimii ani, m-au preocupat în mod special temele legate de existența umană și toate implicațiile ei, dar și de religiozitate și sacralitate”, se destăinuie artistul.

Pornind de la crezul propriu, conform căruia „realitatea ar trebui să fie prezentată așa cum ne temem că ar putea fi sau așa cum sperăm că va fi, dar niciodată așa cum este”, RADU, supranumit – pe bună dreptate – „maestrul realităților imaginare”, conferă o notă puternic personală, extrem de originală peisajelor exterioare de care se ocupă cu fidelitate și măiestrie artistică.

Astfel, adesea cadrele naturale surprinse sunt reduse la puncte esențiale pe care pictorul le intuiește cu ingeniozitate (laguna, prin barcă, pădurea-trunchiurile de copac, agora-coloanele, vegetația-bobocii etc.), la repere de sprijin, renunțând la orice este de prisos și facilitând intrarea privitorului în Universul culorii și al meditației artistice prin anticamera acvatică frecvent întâlnită în creația maieriană.

Plenitudinea perspectivală se sprijină, desigur, pe atenția acordată timpului, spațiului, procesului evolutiv în raport cu frumusețile și trăinicia naturii. Mă refer aici la diferitele momente din zi sau la diferitele anotimpuri care l-au inspirat pe artist în demersul creativ, la generozitatea dimensionării peisajelor dar și la stadiile antinomice ale acelorași elemente-ancoră, între care se remarcă arborele, acel axis mundi, captivant deopotrivă în ipostaza înrădăcinării și în cea a dezrădăcinării. Bineînțeles, arborele joacă rolul unei ample metafore vizuale pentru însăși existența umană, în momentele sale de statornicie și echilibru interior/exterior versus momentele de răzvrătire și negare, de uitare și îndepărtare.

De aici, observația se poate extinde remarcându-se interferența subiectelor legate de natură cu multe alte tematici, mesajul fiind amplificat de această fascinantă conexiune. Este și cazul legăturii dintre natură și transcendență, dintre cer și pământ, aproape întotdeauna chemate la comuniune prin motivul eternei oglindiri, al apelor primordiale, de sus și de jos, ca și prin materialul vegetal care se întinde în toate cele patru zări și care poate veni de oriunde, nu avem de-a face cu un incipit și un final bine delimitate, ci totul ni se înfățișează ca o permanentă fuziune, o înlănțuire și dezlănțuire a frumosului, a realului perceput în egală măsură în farmecul și duritatea care îl caracterizează.

Armonia de ansamblu este dată și de paleta coloristică bogată la care Radu-Anton Maier recurge în sublinierea fundalurilor-orizont al mirării umane, de alăturarea focalizării și a spațiilor difuze, semn că, dincolo de ceea ce se vede, mai există ceva care trebuie să se simtă, să se vadă cu ochiul minții și al sufletului. Mizând pe contururi și tușe viguroase, creațiile artistului invită la reveniri constante ale celui care privește, din dorința de a descoperi noi interpretări, noi orizonturi.

În opera lui RADU, transcendentul se deschide într-o serie de simboluri cu o amplă semnificație (crucea/crucile, poarta de trecere/intrare, catedrala, oul cosmic primordial, scara către cer, urcușul Golgotei, arcul triumfal ș.a.). Accesând o interpretare metafizică, artistul aduce în prim plan ideea că totul este legat cu totul, că toate cele vizibile sunt, de fapt, diviziuni la infinit (Sinteza diviziunilor, 2019) ale stării inițiale ale Creației, iar cerul și pământul rămân în permanentă atingere prin „cârligul care ține lumea la suprafață”.

Mai mult, atunci când vorbim de înrădăcinare, observăm că aceasta se produce în ambele sensuri, ființa umană se agață de lava pământului ca și de tăria Absolutului, punând în evidență așa-numita Energie interactivă (2020), conexiune subliniată franc de lucrarea Rădăcinile cerului (2015).

Mirabile realizări ce îmbină armonios Natura și Transcendentul sunt (selectiv): Oglindire (2015), Mit astral (2017), Înălțare metafizică (2017), Soartă pecetluită (2018), Alegorie arboriferă (2018). Alte interpretări ale regenerării și încăpățânării naturii de a-și eterniza conținutul și formele pot fi descoperite în titlurile Primăvară perenă (2015) sau De profundis (2020).

Creațiile plastice maieriene care tratează tema Absolutului debordează de aceeași vigoare și complexitate a mișcării ca și în cazul altor teme mari predilecte, mizând pe întrepătrunderi și întretăieri ale spațiilor cosmice și terestre, într-un soi de tunel imaginar al timpului, sugerat de perdeaua fundalurilor difuze.

În aceeași notă a sacrului, între lucrările lui Radu-Anton Maier expuse cu prilejul manifestării aniversare găzduite în capitala bavareză se numără Pantocratorul, Sfânta Maria și Peștele sfânt.

Expoziția de la München va fi urmată de un alt moment aniversar de excepție, programat pentru data de 27 iunie a.c., la Consulatul General al României din München, însoțit de o expoziție specială pe aceeași temă, realizată în colaborare cu Societatea Culturală Germano-Română “Apoziția” e.V. și Gesellschaft zur Förderung der Rumänischen Kultur und Tradition e.V., festivitate ce va fi continuată în propria galerie de artă RADUART din Fürstenfeldbruck, în luna iulie a acestui an.

Ne bucurăm, așadar, că putem fi părtași, chiar de la distanță, la evenimentul jubiliar al artistului clujean RADU, care dă dovadă, iată, de o efervescență creatoare deosebită, având mereu alături un sprijin veritabil, în persoana curatorului și promotorului dr. Svetlana Maier, soția sa. Fie ca acest jubileu să deschidă orizontul spre noi forme ale creației, spre noi abordări vizuale inedite.

Iulia GHIDIU

Foto: Svetlana Maier