Anchetă literară | Scriitura tânără clujeană (I)

În categoria scriitori clujeni tineri intră cei care aparțin acestui mediu clujean al literaturii tinere, cei care creează aici, clujeni prin naștere sau prin adopție, dar și cei care locuiesc în apropierea Clujului, producându-și și promovându-și scrierile în metropola de pe Someș. În interviul cu poetul, teologul și referentul cultural Victor Constantin Măruțoiu facem o incursiune în cenaclurile, mișcările și curentele literare contemporane din Cluj, în interiorul și în spiritul cărora suflul tânăr se afirmă cu încredere. Vom continua în ediții ulterioare cu răspunsuri ale altor coordonatori și tineri scriitori clujeni, în cadrul interviurilor și a unui sondaj de opinie.

Ce înseamnă să fii tânăr în literatură

„Scriitorul, prin definiție, este tânăr în sufletul său și trebuie să vedem viața nu doar ca o întindere temporală, ci și în domeniul cultural. Eu propun să echilibrăm această perspectivă, aducându-i împreună pe scriitorii aflați la o vârstă biologică mai fragedă și pe cei cu o vârstă tânără în ale scrisului”, spune Victor Măruțoiu. „Nu îi vom încadra aici pe cei ajunși la o anume vârstă a înțelepciunii, la o maturitate în gândire și în scris, care au început să scrie mai devreme decât generația pe care o numim «tânără». Perspectiva lor este una matură, a deplinătății.”

Cenaclurile literare, ieri și azi

Clujul se poate mândri cu cenacluri literare cunoscute, devenite adevărate mișcări în decursul timpului, fenomene-reper în domeniul literar și cultural. O parte dăinuie și astăzi, o parte s-au înființat ulterior.

O distincție trebuie făcută, de asemenea, între cenaclurile dedicate prin excelență tinerilor (studenți, adolescenți) și cele care înglobează în corpusul lor tineri (dacă luăm în considerare vârsta) alături de nume deja familiare ale panopliei literare.

Cel mai prestigios cenaclu de la Cluj rămâne Echinox, un cenaclu de excelență, „un grup de minți luminate și fețe frumoase, o familie, cu un dinamism aparte”. În sânul acestuia s-a dezvoltat revista cu același nume, a cărei istorie continuă să se scrie și astăzi, implicând tineri în colectivul redacțional sau în calitate de colaboratori. Dintre membrii și simpatizanții grupării Echinox, Victor îi amintește pe Horia Bădescu, Dinu Flămând, Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Petru Poantă (acesta provenind de la Cercul Literar de la Sibiu), Irina Petraș, actuala președintă a Uniunii Scriitorilor – Filiala Cluj, Vasile Igna, Ion Cristofor, Gheorghe Grigurcu.

Echinox a funcționat în sediul Casei de Cultură a Studenților din Cluj, apoi în clădirea de pe strada Universității cunoscută și drept „Clădirea Echinox” și, ulterior, la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”.

„Echinox s-a dezvoltat, a păstrat același duh bun și de inspirație harică, el rămâne un spirit tânăr,” adaugă Victor Constantin Măruțoiu.

Există mai multe etape de socializare, mai multe trepte ale valorii. Mai întâi se formează un grup, apoi un cerc, un cenaclu și, în cele din urmă, devine o mișcare. Echinox este o mișcare, „o stare de a fi”, în cuvintele regretatului critic literar Petru Poantă.

Dintre continuatori mai recenți ai direcției echinoxiste îi amintim pe Horea Poenar (cel care a condus cenaclul studențesc Echinox până în anul 2009) și Ruxandra Cesereanu (membru în board-ul editorial Caietele Echinox).

Este ușor să întemeiezi un cenaclu, mai greu este să-i dai continuitate, spunea Petru Poantă.

Au existat mai multe încercări de a înființa un cenaclu literar cu întâlniri regulate la Cluj, dar nu toate au trecut testul timpului. În privința cenaclurilor de tineret, descoperim că sunt trei cenacluri care activează în prezent și merită amintite: Nepotu’ lui Thoreau, Cenaclul Literar Studențesc „Vox Napocensis” al Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca și Cenaclul Literar „Traian Brad”.

Cenaclul Literar Studențesc „Vox Napocensis” al Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca este unul dintre mediile cultural-literare active în care tinerii se desfășoară. Cenaclul i-a avut la început ca amfitrioni și coordonatori pe Constantin Cubleșan și Marcel Mureșan, „ce au contribuit la edificiul care este astăzi Casa de Cultură a Studenților și la munca intelectuală de elaborare a unui cenaclu”, adaugă Victor Măruțoiu, actualul președinte al cenaclului. Printre membrii fondatori s-au numărat Constantin Cubleșan, Petru Poantă, Dumitru Cerna, Persida Rugu.

Vox Naponcensis, în direcția și denominațiunea sa actuală, a luat ființă la data de 21 noiembrie 2001, la dorința directorului de atunci al instituției, prof. Victor Bercea, de a continua activitatea literară în Casa de Cultură.

„Am reușit să adun cei mai buni tineri scriitori clujeni, liceeni și studenți și am dat o nouă formă cenaclului”, mărturisește Victor Măruțoiu. „Am început timid, am continuat cu curaj și îndrăzneală și astăzi putem să ne bucurăm de roade frumoase. Tinerii când vin în Vox știu că au o linie de deschidere, de a-și îmbunătăți textele, de a și le putea publica, în reviste, antologii și volume personale și de a putea participa la concursuri literare.”

Dintre cenaclurile care promovează în rândurile lor și tinerele talente amintim Cercul Literar de la Cluj, inițiat și coordonat de scriitorul și editorul Emilia Poenaru Moldovan, Cenaclul UBB, condus de poetul Ion Mureșan, Cenaclul Octavian Goga al cadrelor didactice.

Curente literare în scriitura contemporană: fiecare tânăr este unic, este „o voce distinctă”

Este o provocare pentru membrii Vox Napocensis. „Trebuie să fii atent cu fiecare persoană în parte, cu scrierea, atitudinea, trăirea, angoasa lui. Valeriu Nicolae Nichitean urmează linia clasică, în ritm, metru, măsură. Tânărului îi place să descopere noul, dar este frumos când îl redescoperă în trecut sau vechi. Andrei Dullo merge pe o zonă simbolistică aparte, în poezie și în proză, atingând oarecum linia lui Guillaume Apollinaire. Iulian-Emil Coțofană scrie o poezie socială dar cochetează și cu linia dadaistă. Radu Cora se axează pe o poezie livrescă, ermetică, inspirându-se chiar din mitologia nordică. Tânăra prozatoare Yasmine Bonciu mizează pe o reîncifrare modernă a paradisului și infernului dantesc. Dan Florea are o poezie de dragoste mai rar întâlnită, candidă, suavă dar cu imagini puternice. În proză și teatru este mai degrabă ludic, comic. Roxana-Diana Toșu scrie o poezie feminină, cu trăire maternă, mai rar obișnuită în lirica modernă. O voce mai tânără a iubirii față de strămoși se reflectă în scrisul Adrianei-Ioana Lăcătuș, plin de puritate și candoare. Oana Vrânceanu vine cu o proză puternică, întinsă, am descoperit-o pe când era liceană. Iulia Florescu, un nou membru al Vox Napocensis, are un suflu puternic în poezie, o poezie a femeii moderne, a trăirii luptătoare. Pentru Sebastian Rus, toate drumurile duc la Cluj, el scrie o poezie modernă în spiritul trăirii românești. Iulia Ghidiu scrie o poezie de sorginte ermetică, având nuanțe ale trăirii tradiționale românești și ale unei linii de creaționism. Camelia Hodiș este cenaclista care ne încântă la întâlnirile obișnuite și la evenimente prin ritmurile muzicii folk.

Directorul Casei de Cultură a Studenților, Flavius Milășan, susține cenaclul studențesc Vox Napocensis oferind spațiul necesar desfășurării întâlnirilor săptămânale, asigurând deplasarea în vederea schimburilor de experiență, a participării la diferite evenimente de interes precum și prin publicarea creațiilor în revista Semn a CCS. Totodată, a inițiat un proiect de publicare și promovare a celor mai bune manuscrise din cadrul Festivalului-Concurs Literar «Vox Napocensis», care au fost adesea premiate la diverse competiții literare. De asemenea, a realizat cât este de importantă legătura dintre debut și afirmare, prin urmare îi susține și pe cei aflați la cel de-al doilea volum.”

Dacă ar fi să încadrăm scriitura lui Victor Constantin Măruțoiu, în accepțiunea marilor voci critice aceasta este o poezie tradiționalistă, readucând sacrul într-o formă modernă (Paul Aretzu). O poezie religioasă altfel. O poezie care, la ceas de seară, ia forma unui dialog între om și înger și respectiv înger și Dumnezeu (ÎPS Bartolomeu Anania). O altă linie ar fi poezia descriptivă, în care observă, construiește, restructuralizează, reformulează idealuri, concepte și imagini (Petru Poantă). Victor este un poet tânăr care aduce savoarea miticului creștin din perspectivă contemporană (Constantin Cubleșan). Personal, el se declară un neo-tradiționalist în lirica românească actuală, regăsindu-se în trăirea harică ce unește, cultural vorbind, popoarele.

Repere ale literaturii tinere

În linia poeziei tinere se regăsesc, de asemenea, Ștefan Manasia, Ionuț Țene, Marius Țion, Teona Farmatu, Dan Octavian Breaz, Remus Octavian Câmpean, Victor Cubleșan, Mihai Bumb, Sorin Grecu.

Provocări, capcane…

În zilele noastre, prima și cea mai periculoasă capcană pentru tânărul scriitor este succesul, un nou demon, aflăm de la Victor Măruțoiu. Succesul îi poate bloca pe tineri, inducându-le falsa impresie că nu se pot autodepăși în scris (după un prim volum publicat). Apoi urmează autosuficiența, ideea tânărului că este atât de avansat încât nu mai are nevoie să citească, să-și caute un mentor, să participe la cenacluri. Mai sunt și fricile de tot felul, frica de a nu fi publicat, de a nu fi luat în derâdere de către colegii cenacliști, de a nu o obține premii la concursurile la care participă, frica de durere (emoții, suferințele persoanelor sensibile) etc. Trecerea de la o etapă biologică la alta poate influența, de asemenea, parcursul unui tânăr literat.

Gânduri de final

Lectură, lectură și iar lectură. Lectura cărților, a oamenilor, a locurilor care ne inspiră. Pe noi, tinerii. Urmarea ciclului continuu citit-scris-citit-scris. Călătoria creativă. Alegerea unui mentor. Identificarea cenaclurilor care ni se potrivesc și unde ne putem dezvolta. Păstrarea propriei identități în literatură.

Iulia GHIDIU                                                     

Foto: Camelia Hodiș