Amintiri din iad- după 79 de ani

Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei A/RES/60/7, adoptată la 1 noiembrie 2005 de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). În 1945, în ziua de 27 ianuarie, forţele aliate au eliberat lagărul nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia.

Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, sunt organizate, în fiecare an, o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume.

Tema aleasă pentru marcarea acestei zile în anul 2024 este „Recunoaşterea curajului extraordinar al victimelor şi supravieţuitorilor Holocaustului”.

La Cluj-Napoca, în contextul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, la Muzeul Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei din cadrul Institutului de Iudaistică şi Istorie Evreiască ”Dr. Moshe Carmilly” al Universităţii „Babeş-Bolyai” a avut loc conferința „Drumul către Holocaust. O istorie care nu trebuie uitată.”. Evenimentul a fost organizat de Direcția Patrimoniu Cultural Universitar a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin Muzeul Virtual și Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei și Colegiul Tehnic Energetic din Cluj-Napoca. Manifestarea a oferit o incursiune în istoricul evenimentelor care au dus la Holocaustul evreilor, prin intermediul unui ansamblu de planșe însoțite de o descriere narativă.

Expoziția cuprinde planșele realizate de elevi și va putea fi vizitată în perioada 24 ianuarie-23 februarie, de luni până vineri, între orele 12:00-15:00, la sediul muzeului.

Peste 156.000 de evrei din Transilvania, deportați de horthysti

După 1940, Nord-Vestul Ardealului a sângerat dureros. Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940, a creat cadrul pentru ca autorităţile horthyste să comită atrocităţi inimaginabile pe teritoriul care a ajuns sub controlul lor. Sute de mii de persoane au fost exterminate pentru simplul fapt că erau de origine evreiască.

Conform datelor statistice consemnate în recensământul din Ungaria, de la 31 ianuarie 1941, pe teritoriul românesc ocupat de Ungaria, la 30 august 1940, au fost înregistraţi 151.125 de locuitori evrei de religie mozaică. În recensământ, autorităţile maghiare au înregistrat şi 3432 evrei de religie creştină (având membri de familie aparţinând religiei mozaice). Totalul evreilor preluaţi din Nordul Transilvaniei la 30 august 1940 a fost de 154.557. Populaţia evreiască din teritoriile anexate de Ungaria a mai sporit prin excedent natural cu circa 1728 de persoane, între 30 august 1940 şi 3 mai 1944, dată la care a început internarea evreilor în ghetouri şi lagăre. Însumând numărul de evrei proveniţi din teritoriul românesc ocupat de Ungaria în anul 1940 cu sporul natural de aproximativ 1728 de persoane, rezultă că totalul populaţiei evreieşti deportate la după 3 mai 1944 din Nordul Transilvaniei anexate a fost de circa 156.285 de persoane.

Iadul maghiaro-hitlerist

Potrivit datelor oferite de Muzeul Holocaustului din Nordul Transilvaniei, lagărul din Cluj a fost stabilit în nordul orașului, la fabrica de cărămidă „Iris”. În el au fost concentrați 18.000 de evrei din Cluj, din districtele Borșa, Cluj, Hida, Huedin, Nădăștia, precum și deținuții transferați din lagărul din Gherla. A fost al treilea ca mărime din Transilvania de Nord, după ghetourile din Oradea (35.000 de persoane) și din Satu Mare (18.800 de persoane).

Strângerea și mutarea evreilor în lagăr a început la 3 mai 1944. Populația lagărului din Cluj a crescut de la 12.000 de persoane (10 mai), la 14.300 (16 mai), ajungând la aproximativ 18.000 după transferarea evreilor din lagărul din Gherla. Dintre cei concentrați, cam 5.000 erau copii.

Comandantul lagărului din Cluj a fost Urbán László, șeful poliției orașului. Condițiile de trai erau foarte precare în lagăr, mulți dintre deținuți rămânând sub cerul liber fără adăpost, fiindcă șoproanele fabricii erau insuficiente. Mâncarea era pregătită în vane de baie, aduse din casele evreilor. Pentru nevoile fiziologice au fost săpate gropi, dar abia la o săptămână după aducerea în lagăr.

În lagăr a fost înființată o echipă de anchetă și tortură, condusă de colonelul de jandarmi Paksy-Kiss Tibor, comandant al circumscripției IX de jandarmi cu reședința la Cluj și comandant al tuturor efectivelor de jandarmerie din Transilvania de Nord (exceptând județul Maramureș, care intra în circumscripția VIII de jandarmi).

Situația gravă a evreilor concentrați la fabrica de cărămidă „Iris” a trezit compasiunea conducătorilor bisericilor creștine din Transilvania, care au avut luări de poziție publice, prin care au condamnat ghetoizarea. Dr. Iuliu Hossu, episcop al Bisericii Greco-Catolice, acad. dr. Nicolae Colan, episcop al Bisericii Ortodoxe, dr. Márton Áron, episcop al Bisericii Romano-Catolice, Józan Miklós, episcop al Bisericii Unitariene, dr. Vásárhelyi János, episcop al Bisericii Reformate, au condamnat măsurile brutale luate împotriva evreilor și au acordat ajutor unor victime pentru a scăpa de la deportare.

Deportarea evreilor din lagărul din Cluj la Auschwitz a avut loc între 25 mai și 9 iunie 1944, în 6 transporturi. Datele deportării din Cluj au fost: 25 mai 1944 (3.130 persoane), 29 mai 1944 (3. 417 persoane), 31 mai 1944 (3.270 persoane), 2 iunie 1944 (3.100 persoane), 8 iunie 1944 (1.784 persoane), 9 iunie 1944 (1.447 persoane). Conform depozițiilor unor martori, datele de plecare ale trenurilor cu deportați au fost : 25 mai, 27 mai, 29 mai, 31 mai, 5 iunie, 7 iunie 1944. Totalul celor deportați a fost de 16.148 persoane.

Cosmin PURIȘ