Alin Tișe: Banii europeni au salvat bugetul județului Cluj

Majorările de preț de pe piața energiei dau peste cap calculele primăriilor și consiliilor județene la capitolul construcție de buget. La Cluj, Consiliul Județean va trebui să pună bani în plus pentru plata facturilor de căldură și curent la numeroasele instituții pe care le are în subordine-școli, spitale, instituții de cultură sau din domeniul asistenței sociale.

Președintele Alin Tișe a anunțat, marți, că bugetul Consiliului Județean pentru 2022 este în limita anului precedent, undeva la 1,5 miliarde de lei.

„57 la sută din fonduri vor merge la dezvoltare și 43 la sută funcționare. Avem cheltuieli mari de personal, respectiv 53 la sură din buget, iar 28 la sută reprezintă bunuri și servicii. Partea de finanțări nerambursabile o constituie 6 la sută”, a spus șeful CJ Cluj.

26 de proiecte cu fonduri UE

El a precizat că din cauza prețurilor la energie, vor crește și cheltuielile de funcționare. „Avem muzee, școala de artă, biblioteca, centrul de creație populară. În mod evident acestea vor influența bugetul și va scădea cifra alocată pentru investiții. Investițiile din bugetul propriu vor scădea și vor crește cheltuielile din bugetul propriu”, a menționat Alin Tișe.

Cu toate acestea, președintele Consiliului Județean Cluj spune că instituția pe care o reprezintă va derula foarte multe investiții cu fonduri europene.

„Avem proiecte europene multe și sperăm să le implementăm O să vă dați seama că avem sume uriașe de bani pe care să le atragem. Banii europeni au salvat bugetul județului. Cu cât județul o va duce mai bine cu atât firmele din județ o s-o ducă mai bine. Sunt 26 de proiecte cu fonduri europene în derulare și suntem instituția care derulează cele mai multe proiecte. E vorba de 430 milioane de lei, reprezentând 85 la sută din bugetul de investiții”, a spus Alin Tișe.

El a precizat că pe lângă proiectele cu fonduri UE, CJ Cluj speră să mai atragă bani prin programul Angel Saligny, dar și prin PNRR.

Potrivit președintelui CJ Cluj, cu ajutorul finanțărilor asigurate prin PNRR ar urma să se realizeze Spitalul monobloc pentru copii și Centrul integrat de transplant.

„Ambele proiecte sunt avansate iar dacă în acest an vom intra în execuție, banii pot fi atrași. La proiectul pentru Spitalul monobloc avem teren cu PUZ și SF-ul și putem trece la licitație pentru execuție. La Centrul integrat de transplant am făcut multe proceduri, avem PUZ, SF și indicatorii tehnico-economici. Pentru Spitalul monobloc pentru copii e nevoie de 200 milioane de euro iar la Centrul integrat de transplant de 50 milioane de euro. Sunt optimist că se vor realiza aceste proiecte deoarece banii din PNRR trebuie cheltuiți”, a spus președintele CJ Cluj.

Apă pentru satele din nod-vestul munților Apuseni

Alin Tișe a mai menționat că un proiect important de investiții al CJ Cluj vizează racordarea la rețeaua publică de apă canal a localităţilor din zona de munte a judeţului.

Proiectul vizează comunele Călăţele, unde există deja o reţea, Mănăstireni, Râşca, Beliş, Mărişel şi Măguri-Răcătău.

„Este o prioritate absolută a actualului mandat, o investiţie pe care o vom finaliza în maxim doi ani. Împreună cu Compania de Apă Someş depunem toate eforturile pentru a demara proiectul în cel mai scurt timp, încă din primăvara acestui an, după finalizarea documentaţiilor tehnice şi obţinerea tuturor avizelor necesare”, a declarat Alin Tişe.

Valoarea totală estimată a investiţiei este de 4.000.000 de euro, inclusiv TVA, banii urmând să fie asiguraţi printr-o alocare bugetară multianuală, din redevenţa cuvenită CJ Cluj.

„Conform variantei agreate a proiectul tehnic elaborat alături de specialiştii Companiei de Apă „Someş”, investiţia va consta în realizarea unei aducţiuni de apă în lungime de cca. 40 de km, care să pornească din zona oraşului Huedin înspre zona montană. De asemenea, vor mai fi edificate peste 30 de km de conducte de distribuţie a apei, patru rezervoare de înmagazinare a apei de mare capacitate, dar şi alte cinci staţii de pompare performante”, se arată într-o informare a CJ Cluj.

Potrivit CJ Cluj, prin aducţiunea apei va creşte nivelul de trai al locuitorilor din zonă, vor fi îmbunătăţite condiţiile igienico-sanitare din gospodării şi, de asemenea, va creşte în mod considerabil atractivitatea turistică şi investiţională a zonei montane.

CJ va susține în continuare dezvoltarea aeroportului

Alin Tișe a mai ținut să dea asigurări că forul județean va sprijini în continuare proiectele ce vizează dezvoltarea aeroportului clujean.

„Sunt două proiecte importante: noul terminal cargo și prelungirea pistei. Relațiile au intrat într-o normalitate după tensiunile publice care au fost la un moment dat și pe care le știți. Am ajuns la concluzia că dincolo de persoane, această instituție a aeroportului trebuie să continue dezvoltarea. Dacă cineva își imaginează că aeroportul, ca regie, se poate dezvolta separat de CJ se înșală. Tocmai de aceea, dincolo de aceste discuții, cred că acest aeroport îl dezvoltăm pentru clujeni și nu pentru mine, nu pentru angajații din aeroport sau din consiliul județean. Vă spun foarte clar că vom lua parte la aceste proiecte de investiții în măsura în care vom putea.

De exemplu pentru prelungirea pistei, pentru podul de la congruența dintre pistă și actuala centură. În ritmul în care dorim să dezvoltăm aeroportul, cred că puteam să suportăm parțial aceste costuri”, a spus Alin Tișe. El a mai anunțat că în acest an se vor relua finanțările nerambursabile pentru sectorul cultural, culte și sport.

Tetarom V, vânat de o companie de construcții auto

Președintele CJ Cluj a susținut în cadrul conferinței de presă că există discuții avansate cu o companie din domeniul construcției de mașini pentru a prelua în integralitate parcul industrial Tetarom V de la Luna. Parcul se întinde pe 115 hectare și este atractiv pentru investitori deoarece se află în apropiere de autostradă și la mică distanță de aeroportul clujean și cel din Târgu Mureș.

„Avem mai multe solicitări, dar avem un operator, un agent economic, o firmă importantă, care dorește să încă din faza aceasta tot parcul Tetarom de la Luna. Vă pot spune doar că este în domeniul construcțiilor de mașin, cam atât în această fază, și că se dorește preluarea celor 150 de hectare prinse în proiectul Tetarom încă din această fază. Am avut deja o discuție cu Primăria Luna, care furnizează terenul, primăria este de acord. Probabil, acest parc, mai repede decât am crezut noi, va fi ocupat. Există cereri mai multe, Tetaromul este la 53 de kilometri de Aeroportul din Cluj, 48 de kilometri de cel din Mureș, este la mijlocul drumului, are acces la drumul european și este foarte aproape de autostradă, nu mă miră interesul investitorilor pentru acest loc”, a declarat președintele CJ Cluj, Alin Tișe.

Domeniul schiabil la Vlădeasa

Președintele Alin Tișe a mai dezvăluit că forul județean și Primăria Săcuieu au în vedere amenajarea unui domeniu schiabil la Vlădeasa. Acesta ar urma să fie administrat public de către o societatea constituită în acest sens, proiectul fiind estimat la peste 100 de milioane de euro.

„Avem un proiect la care lucrăm legat de domeniul schiabil Săcuieu Vlădeasa. Primăria a avut un litigiu cu un privat, neputând pune la dispoziție această zonă cu ceea ce aveam nevoie. Discuțiile cu domnul primar au avansat anul trecut și am convenit să dea drumul la studiile de oportunitate, urmând ca din partea de cofinanțare din cotele defalcate, primăria să poate cheltui o parte pentru asta. În esență, ne dorim să realizăm un doemniu schiabil care va fi de referință pentru Cluj și pentru România, pentru că terenul și clima de acolo ne permit să realizăm un domeniu schiabil în care să avem șase luni pe an zăpadă naturală, iar cu zăpadă artificială, chiar până la nouă luni, asta spun studiile,  ceea ce face profitabilă o astfel de investiție. Este vorba de versantul estic al muntelui Vlădeasa, la o altitudine cuprinsă între 1.100 și 1.700 de metri, culminând cu vârful Vlădeasa, la 1.836 m. Finanțarea o vom asigura din bugetul primăriei, bugetul județului și finanțare europeană. Este un proiect de lungă durată, analizăm în acest moment posibilitatea de a finanța de la Consiliul Județean costurile până la execuție, pentru că primăria din Săcuieu nu are capacitatea de a susține financiar costurile”, a spus Alin Tișe.

Domeniul ar urma să aibă 50 de kilometri de pârtie, 12 instalații moderne de transport de cablu, telegondolă/teleferic, teleschi, instalație de producerea zăpezii artificiale, clădiri multifuncțiionale, stații de transport în comun, parcări, terase etc. Dar și că se va putea conecta cu alte domenii schiabile din zona Stâna de Valea și Arieșeni.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut