Alarmant! Plan de segregare școlară pe criterii etnice la Huedin

Segregarea elevilor maghiari continuă în Transilvania. Ungaria prin UDMR și cu sprijinul așa ziselor biserici istorice maghiare înființează forțat şcoli exclusiv maghiare, prin mutarea claselor maghiare din şcolile mixte într-una care, apoi, e declarată unitate de învăţământ cu predare doar în limba maghiară, dar finanțată de statul român.

În județul Cluj, o acțiune de acest tip se derulează la Huedin. Viceprimarul orașului Huedin, Maria Buzaș Fekete a anunțat la ultima ședință de Consiliul local că imobilul destinat grădiniței și creșei în care se vor desfășura activități exclusiv în limba maghiară sunt deja finalizate și că urmează să fie preluate de primărie. Clădirea care va găzdui grupele de copii maghiari a fost finanțată de Guvernul Ungariei prin Episcopia Reformată din Ardeal, urmând să fie preluată în administrare de Primăria Huedin.

Totodată, statul român prin primărie și Ministerul Educației ar urma să asigure finanțare pentru activitățile didactice și pentru administrarea clădirii.

Proiectul de segregare a copiilor maghiari la Huedin nu se oprește aici. Sâmbătă, 17 iulie, în cadrul așa zisului eveniment Zilele Culturale din  Țara Călatei se va pune piatra de temelie pentru viitoarea școală maghiară. Și acest obiectiv va fi finanțat de Budapesta prin Episcopia Reformată de Ardeal. Potrivit proiectului, clădirea ar urma să aibă 13 săli de clasă.

Viceprimarul orașului Huedin, Maria Buzaș Fekete

Contactată telefonic, Maria Buzaș Fekete a confirmat pentru Făclia că sâmbătă se pune piatra de temelie la acest obiectiv de învățământ și că finanțarea este asigurată de Episcopia Reformată. Întrebată de unde vor proveni elevii care vor urma cursurile acestei școli, viceprimarul ne-a îndrumat să întrebăm detalii despre aceste aspecte la episcopie. Numai că la episcopie nu a răspuns nimeni.

Lucrurile vorbesc de la sine

Chiar dacă viceprimarul din Huedin nu ne-a lămurit în această chestiune, lucrurile vorbesc de la sine. În Huedin funcționează două școli. E vorba de Liceul Teoretic „Octavian Goga” și de Liceul Tehnologic Vlădeasa. La Liceul Tehnologic Vlădeasa sunt cinci clase cu predare în limba maghiară de învățământ primar și patru de învățământ gimnazial, iar la Liceul „Octavian Goga” sunt 4 clase de învățământ liceal cu predare în limba maghiară. În total la Huedin sunt 13 clase cu predare în limba maghiară, exact numărul de clase prevăzut în proiectul noii școli.

În anul școlar trecut, la Liceul „Octavian Goga” au fost înscriși 98 de elevi care au urmat cursuri în limba maghiară iar la Liceul Tehnologic Vlădeasa au fost 138 de elevi la clasele maghiare.

Cladirea pregatita pentru cresă și gradiniță exclusiv în limba maghiară

Nu știm dacă și când se va concretiza proiectul de segregare a elevilor maghiari din Huedin, însă ce știm este că în această săptămână, ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, l-a avertizat pe omologul său ungar Peter Szijjártó, aflat într-o vizită în România (București, Cluj Napoca și Alba Iulia) că pentru programul de investiții al Ungariei pentru Ardeal nu există niciun acord pentru implementarea acestuia pe teritoriul României.

„I-am transmis care sunt premisele esențiale pentru discuții pe acest subiect. Am propus că încheiem un acord cu privire la acest program, care să nu fie pe criterii etnice și nici cu încălcarea tratatelor europene. Vom avea discuții în perioada următoare”, a explicat Aurescu.

Contactat telefonic pentru a ne exprima un punct de vedere pe marginea proiectului de școală cu predare exclusiv în limba maghiară din Huedin, liderul UDMR Cluj, Csoma Botond a refuzat să comenteze acest subiect.

Trebuie spus că în Huedin maghiarii reprezintă 30 la sută din populația orașului.

O altă ticăloșie: „Țara Călatei”

O altă ticăloșie care se pune la cale în Huedin în aceste zile este așa zisa manifestare Zilele Culturale Maghiare din Țara Călatei.  Această acțiune nu aste altceva decât un mod de a reactiva diversiunile revizioniste menite să servească orientarea ideologiei „san­ștefaniene” și a ideilor privind transilvănismul, care apoi să ducă la înființarea unor „ungarii” mai mici pe teritoriul României.

În primul rând nu există o „țară a Călății”. Să nu spună cineva că biserica de lemn din Bica are aceleași trăsături arhitecturale cu biserica reformată din Văleni. Nu. Biserica din Bica este construită în stilul vechi românesc, iar cea din Văleni este în stil gotic. Așadar, avem două edificii arhitectonice total diferite, neputându-se spune nicidecum că biserica de lemn din Bica și cea din Văleni au fost făcute într-un stil specific zonei Călății. Acest lucru se poate constata și când vorbim de tradiții și de folclor. Există un folclor și tradiții românești pe care le întâlnim în toată zona de nord- vest a Munților Apuseni, de la Mănăstireni, până la Mărișel, Beliș și Rogojel, și un folclor maghiar în zona Izvorul Crișului, Sâncraiu, Horlacea, Domoș Huedin, Bicălatu.

Povestea cu Țara Călății a fost o capcană gândită de Kos Karoly după 1918. Astfel, în primăvara anului 1919, împreună cu alți intelectuali maghiari din zona Huedinului, a proclamat în Huedin Republica Călata, o republică inspirată din teoriile multiculturale născute în societatea etnografică maghiară și reunite sub numele de transilvanism.

Acest curent a fost promovat intens imediat după Unirea de la 1918 iar în ultimii ani anumite cercuri autonomist separatiste încearcă să popularizeze intens această idee ce vizează izolarea românilor ardeleni de marea lor familie naţională. Din păcate, în capcana acestui demers au căzut şi anumite minţi româneşti rătăcite pe cărările confuziei sau a necunoaşterii.

Adepţii ideii de ”transilvanism” încearcă să demonstreze că Transilvania are viaţa sa, istoria sa şi că această regiune geografică este din punct de vedere cultural cu totul diferită de restul României. Adevărul este însă cu totul altul. Acest termen are rolul de a deghiza un program autonomist-secesionist pentru a-i ascunde sub o umbrelă înşelătoare adevărata semnificaţie. Practic ”transilvanismul” nu este altceva decât o etapă dintr-un plan mai complex ce vizeză combaterea efectelor Trianonului. O tactică politică în serviciul hungarismului. Conform acestui plan, în prima fază trebuie realizată autonomia unor „ţinuturi” sau „țărișoare”, după care ar urma să se acţioneze pentru autonomia Transilvaniei. În a treia etapă se propune independenţa Transilvaniei, iar în final, al patrulea pas, uniunea Transilvaniei la Ungaria, ca în 1848.

”Transilvănismul”, resuscitat după ‘89

Deşi unele voci încearcă să arate că transilvanismul a apărut la sfârşitul sec. XIX, în realitate acest curent a fost conceput în laboratoarele revizionismului maghiar după 1918 când românii din Transilvania şi-au întors faţa către Bucureşti. Curentul a fost promovat intens, câştigând teren în rândul unei părţi a maghiarilor din Ardeal. La acea vreme, românii au avut o rezervă totală faţă de această idee, refuzând să intre în acest joc.

”Transilvanismul” a fost resuscitat după ‘89 iar în ultimii ani se constată o intensificare a propagandei pe această temă. Cum era de aşteptat, cei mai înflăcăraţi susţinători ai ideii de transilvanism sunt acei reprezentanţi ai etnicilor maghiari care s-au erijat în luptători pentru autonomia teritorială a „ţinutului secuiesc”. Pe lângă aceştia, în rândul populaţiei maghiare există o serie de persoane care, dându-şi seama că fără sprijinul majorităţii româneşti nu-şi pot atinge obiectivul, încearcă să câştige adepţi în rândul românilor. În acest cadru se înscrie și Zilele Culturale ale „Țării Călății”, manifestare la care românii se pare că sunt excluși. Viceprimarul din Huedin le-a explicat consilierilor locali că numai afișele de pe rețelele de socializare au fost făcute și în limba română, însă dezbaterile și discuțiile care vor avea lor pe diverse teme în cadrul Zilelor Maghiare ale Țării Călății nu vor fi traduse. Asta va face ca românii să nu aibă acces la aceste evenimente, deși manifestarea a primit finanțare de la Primăria Huedin, adică din banii tuturor cetățenilor.

De altfel, transilvănismul a fost gândit împotriva românilor. Acest curent a fost inspirat din alianța de la 1437 de la Bobâlna-Unio trium, națiorum, făcută între trei națiuni: unguri, sași și secui și din care românii au fost excluși. Kos Karoly spunea că această uniune constituie argumentul esențial al „Transilvaniei independente”. Binențeles, ”fără români!”. Oare acesta este spiritul european al secolului XXI!? Nicidecum.

Foto: pagina FB Maria Buzas Fekete

Cosmin PURIȘ

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut