Activitatea debutanților clujeni din Parlament în prima jumătate de mandat

Parlamentarii clujeni au parcurs prima jumătate din mandatul pe care l-au câştigat la alegerile din 2020. În această perioadă în care i-au reprezentat pe clujeni în forul legislativ, o parte dintre ei s-au remarcat prin diverse activităţii legate de procesul legislativ, în timp ce unii s-au dovedit eficienţi doar la postări pe paginile de socializare. Ziarul Făclia vă prezintă o analiză a activităţii deputaţilor clujeni aflați la primul mandat.

Printre domeniile faţă de care au manifestat preocupare, se numără infrastructura, sănătatea, mediul şi învăţământul.

La începutul mandatului, procedura de vot online, instituită pe fondul pandemiei i-a ținut pe mulți deputați sau senatori acasă. Aceștia nu au fost obligați să fie prezenți fizic, putând să intervină la dezbateri prin sistemul online.

Problema care s-a pus și se pune în continuare este legată de calitatea actului legislativ.

Activitatea zilnică a deputaților este împărțită între munca pentru alegători, activitatea în comisii, dezbaterile din cadrul grupurilor lor politice, precum și dezbaterile și voturile în plen.

Dintre cei 10 deputați pe care clujenii i-au ales șapte se află la primul mandat, iar ceilalți trei la al doilea mandat.

Patriciu Achimaș Cadariu își leagă numele de Planul Național de Combatere a Cancerului

Medicul chirurg Patriciu Achimaș Cadariu, fost ministru al Sănătății, se află la primul mandat de deputat, iar principala sa preocupare în cei doi ani de activitate a fost legată de elaborarea și adoptarea „Planului Național de Combatere a Cancerului”.

Parlamentarul clujean a coordonat grupul de lucru care a elaborat acest document strategic.

Potrivit legii, planul se implementează pentru perioada 2023 – 2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Documentul se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.

„În urmă cu șapte ani, am făcut, împreună cu colegii din Institutul Oncologic Cluj-Napoca, o promisiune pacienților cu cancer: aceea că vor putea fi îngrijiți la standarde cât mai apropiate de cele Occidentale, oriunde ar locui în România. Astăzi, Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului creează premisele transpunerii în practică a acelei promisiuni. Îmi doresc ca peste cinci ani, atunci când vom evalua ce am reușit sa facem, să putem privi cu mândrie în urmă, la viețile pe care le-am salvat” – a declarat prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu în contextul promulgării de către președintele României, Klaus Iohannis, a Legii privind Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului.

Legea a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2023. Deputatul spune că legea se adresează întregii populaţii a României şi celor aproape 100 000 de românce şi români care anual sunt diagnosticaţi cu această boală, cancer.

„Este un cuvânt care naşte temeri şi adesea cel mai frecvent există un semn egal cu moartea.
„Legea aduce informare, încearcă să ajute populaţia să evite ceea ce poate fi evitat, şi aici vorbim de cel puţin 30 la sută din cazuri, încearcă să aducă în faţă identificarea precoce a cazurilor şi atunci vindecarea, aduce diagnostic de precizie şi tratament şi o schimbare de paradigmă, medicina personalizată, care poate transforma chiar şi cazuri avansate în boală cronică, aduce demnitate celor care din nefericire ajung într-o situaţie disperată, ia în considerare psihologia, onconutriţia, cercetarea, centrele specializate. Înseamnă un reglaj fin între toţi aceşti piloni care contribuie la controlul şi la combaterea cancerului.
Nu suntem singuri în această luptă. Există un Plan European de Combatere a Cancerului, modelul pe care l-am urmat în construirea acestui proiect de lege a fost modelul Planului European de Combatere a Cancerului şi acest proiect de lege aduce o speranţă. Speranţa pentru pacientele şi pacienţii noştri că îşi vor vedea copiii şi nepoţii crescând”, a declarat deputatul clujean.

Patriciu Achimaș Cadariu a fost ales pe listele PSD Cluj pentru Camera Deputaților. Deputatul activează în cadrul Comisiei pentru sănătate şi familie, unde deține funcția de secretar, și în Grupul pentru combaterea cancerului, unde are calitate de preşedinte. De la preluarea mandatului, Patriciu Achimaș Cadariu a inițiat sau a fost coinițiator al 33 propuneri legislative. Dintre acestea, opt au fost promulgate, devenind lege. Printre acestea se numărăr Legea pentru completarea art.112 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, Legea pentru completarea articolului 37 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,  Legea pentru prevenirea şi combaterea cancerului și Legea pentru modificarea şi completarea art.6 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

PNL Cluj are doi debutanți în Camera Deputaților

PNL Cluj are patru reprezentanți în Camera deputaților. Dintre aceștia, doi se află la primul mandat este vorba de Radu Moisin și de Sabin Sărmaș.

80 de proiecte de lege semnate de Moisin

Radu Moisin este iniţiator sau coiniţiator a 80 de proiecte legislative dintre 18 au fost adoptate, iar două sunt deja la promulgare. Printre proiectele de lege semnate de Moisin și care deja au devenit lege se numără Legea pentru completarea art.28 din Legea nr.290/2004 privind cazierul judiciar,  Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și Legea pentru declararea zilei de 11 aprilie ca „Ziua naţională a educaţiei financiare”.

Totodată, Moisin se numără printre semnatarii proiectului de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006 și cel de modificare a Codului administrativ.

În primul an de mandat, Moisin a formulat 201 de interpelări pentru a găsi soluţii la diverse probleme din judeţul Cluj și nu numai.

Deputatul liberal a încercat să afle, printre altele, cum se derulează Programul Național de Împăduriri 2022-2026, dar și despre Campania națională ”Reciclăm în România”. Parlamentarul clujean a mai fost preocupat de situația medicamentelor generice și de reforma pensiilor.

O altă preocupare a vizat reforma pensiilor și stadiul proiectului de construire a lotului 3 Chețani – Câmpia Turzii al Autostrăzii Transilvania.

În această perioadă de mandat, Radu Mosin a mai avut 23 luări de cuvânt în plen, dintre acestea 9 au fost declarații politice. Tot Moisin a depus în scris 32 de declarații politice scrise.

Radu Moisin face parte din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Sabin Sărmaș, președintele unei importante Conferințe desfășurată la București

Liberalul Sabin Sărmaș se află și el la primul mandat de parlamentar. Deputatul activează în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, unde deține funcția de preşedinte și în Comisia pentru sănătate şi familie .

Activitatea liberalului clujean a fost axată, în special pe parcursul anului 2022, pe organizarea la București a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) din anul 2022. Această conferință se organizează la fiecare patru ani, reunind reprezentanții celor 193 de state membre ale organizației pentru a veghea la atribuirea spectrului radio la nivel global, crearea standardelor tehnice pentru rețelele și serviciile din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) din întreaga lume și eforturile de promovare a incluziunii digitale în comunități slab deservite, fiind cel mai important eveniment internațional din domeniul telecomunicațiilor. Sabin Sărmaș a deținut funcția  de președinte al Conferinței, având un rol de mediator în negocierile avute între statele prezente.

Conferința Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor a fost cea mai mare reuniune, din punctul de vedere al statelor prezente, al numărului de participanți și al duratei, organizată în România de la admiterea sa ca stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1955.

În cadrul activității parlamentare, de la preluarea mandatului Sabin Sărmaș și-a pus semnătura pe 66 de propuneri legislative, dintre acestea 21 fiind deja promulgate.

Printre legile la care Sărmaș a fost inițiator sau coinițiator se numără cea privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix, Legea privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate și Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.

De asemenea, a avut 18 intervenții în plen și a formulat o interpelare.

Alin Coleșa preocupat de încurajarea natalităţii

Tot la primul mandat de deputat se află și Alin Coleșa, ales pe listele pentru Cluj a Alianței pentru Unitatea Românilor.

Coleșa a activat de la preluarea mandatului în nu mai puțin de șase comisii parlamentare. Este vorba de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (din feb. 2021), Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (din iun. 2022) – Secretar (din oct. 2022), Comisia pentru știință și tehnologie (din oct. 2022), Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice (mai – iun. 2022), Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului (iun. 2022) și Comisia pentru știință și tehnologie (feb. 2021 – mai 2022) – Secretar (din mar. 2021.

Din datele oferite de Camera Deputaților reiese că, din decembrie 2020, deputatul clujean și-a pus semnătura pe 101 de proiecte legislative, unul dintre acestea fiind promulgat.

Parlamentarul a promovat inițiative care țin de domeniul social. El a avut intervenții și a lucrat la Legea educației sexuale și la cea privind condamnarea incitării la ură și discriminare.

Prima inițiativă legislativă ca inițiator principal a fost o propunere depusă recent pentru modificarea şi completarea Codului fiscal – Legii nr.227/2015 – privind unele măsuri fiscale cu scopul redresării demografice prin încurajarea natalităţii și muncii.

Conform proiectului, Codul Fiscal se va modifica astfel încât cei care au persoane în întreținere să beneficieze de reduceri substanțiale ale impozitului pe salariu. (deduceri personale). Impozitul pe salariu va fi invers proporțional cu numărul de copii. După impozitare, salariații vor rămâne cu mai mulți bani în buzunar, iar natalitatea și munca vor fi încurajate.

Un alt proiect pe care parlamentarul l-a avut în vedere a fost Legea Educației Sexuale. Privitor la educația sexuală poziția AUR este una de tip conservator, care are la bază familia, valorile perene, creștine.

În această perioadă, Coleșa a fost preocupat și de lămurirea unor probleme semnalate de clujeni. În acest sens a formulat 29 de întrebări și interpelări. Prin aceste instrumente, Coleșa a încercat să lămurească, spre exemplu, situația fondului forestier proprietate publică a statului și suprafața nou împădurită a fondului forestier național în 2022, dar și a persoanelor de cetățenie ucraineană cu care instituțiile statului au încheiat forme de colaborare plătită începând cu data de 24 februarie 2022 (invazia Ucrainei) până în data de 30 aprilie 2022.

Coleșa a mai cerut lămuriri despre hrană ecologică achiziționată prin Programul pentru școli al României în perioada 2017-2023, conform Planului național de achiziții publice verzi.În primii doi ani de mandat, Alin Coleșa a mai avut 169 de luări de cuvânt în plen în cadrul a 88 de ședințe.

Trei deputați USR la primul mandat

Deputații aleși pe listele USR Cluj se află la primul mandat. Este vorba de Oana Murariu, Viorel Băltărețu și de Radu Molnar.

În cei doi ani de mandat, deputații USR de Cluj au încercat prin intermediul instrumentelor pe care le-au deţinut să satisfacă interesele electoratului care i-a trimis în Parlament.

Oana Murariu face parte din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (din dec. 2021), unde deține funcția de vicepreşedinte (din sep. 2022).

Pe parcursul celor doi ani de mandat, Oana Murariu a avut 121 de inițiative legislative, 16 dintre acestea fiind promulgate. Printre proiectele de lege promulgate se numără  cel pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative privind raporturile de muncă, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr.114/1996  și cel privind  modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Deputatul USR de Cluj a mai avut 37 de întrebări și interpelări prin intermediul cărora a încercat să lămurească o serie de probleme semnalate de clujeni. Printre preocupări s-a aflat problema accesului medicilor rezidenți la alte forme de învățământ postuniversitar medical uman de specialitate, situația clădirii fostei Unități Militare 01821 de pe raza comunei Mica, jud. Cluj sau Situația funcționarilor publici din aparatul de specialitate al primarului.

Oana Murariu a mai avut 18 intervenții în plen și șase declarații politice.

Viorel Băltărețu preocupat de proiectele de infrastructură

Deputatul Viorel Băltărețu a fost ales în 2020 pe listele USR Cluj și activează în trei comisii: Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia pentru afaceri europene; Comisia pentru antreprenoriat şi turism.

Din datele oferite de Camera Deputaților reiese că, din decembrie 2020, deputatul clujean și-a pus semnătura pe 150 de proiecte legislative, 28 dintre acestea fiind promulgate.

Parlamentarul a promovat inițiative care țin de domeniul muncii. El a avut intervenții și a lucrat la Legea privind Codul Fiscal, cea privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă și la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Una dintre legile la care a fost co-inițiator și care a fost promulgată este legea „vreau să plătesc taxe online”. „M-am bucurat să văd că a fost votată cu largă majoritate în Parlament. Să faci viața mai ușoară românilor, să nu îi ții la cozi inutile, să le respecți timpul ar trebui să ne aducă pe toți de aceeași parte a baricadei și în alte proiecte.

În ce privește creșterea economică, susțin că bunăstarea românilor depinde de crearea de locuri de muncă bine plătite. De aceea, cred că, prin susținerea dezvoltării mediului de afaceri, îi ajutăm pe români să aibă acces la aceste locuri de muncă”, a declarat Băltărețu.

Băltărețu a avut șase declarații politice și 23 de luări de cuvânt în plen. Totodată a înaintat 23 de întrebări și interpelări ce vizau lămuriri legate de proiecte de infrastructură, cardul de sănătate, finanțarea proiectelor pentru comunele din România sau rezultatele programelor Start-up Nation 2017 și Start-up Nation 2018.

Totodată, o preocupare deosebită a deputatului a vizat proiectele de infrastructură rutieră.

19 proiecte inițiate de Radu Molnar au fost respinse 

Radu Molnar a fost ales în 2020 pe listele USR Cluj pentru Camera Deputaților. În prima jumătate de mandat, Molnar a făcut parte din Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare (din apr. 2021); Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (din mar. 2022) și Comisia pentru știință și tehnologie. Până anul trecut în martie a făcut parte și din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Pe parcursul celor doi ani de mandat și-a pus semnătura pe 176 de inițiative legislative. Dintre acestea, 27 au fost promulgate. Printre legile promulgate se numără cea privind modificarea art.11 alin.(1) lit.c) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, modificarea Legii nr.78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România și propunerea legislativă pentru stimularea investiţiilor în eficienţă energetică şi modificarea art.291 alin.(3) din Legea 227/2015 Codul Fiscal.

Dintre proiectele inițiate de Molnar 19 au fost respinse, iar șapte au fost retrase.

Deputatul Radu Molnar a mai avut în cei doi ani de activitate 16 întrebări și interpelări parlamentare prin intermediuș cărora a încercat să afle printre altele despre măsurile luate în urma multiplelor decese de minori, din cauza infecțiilor nosocomiale dar și despre Impactul materialelor pirotehnice asupra populației. Molnar a mai avut 24 de intervenții în plen și două declarații politice.

La alegerile din 2020 pentru Camera Deputaților au mai fost aleși din Circumscripția Electorală Cluj Csoma Botond, Cristina Burciu și Sorin Moldovan. Csoma Botond a fost ales pe listele PNL, iar Cristina Burciu și Sorin Moldovan pe listele PNL. Toți trei se află la al doilea mandat.

Cosmin PURIȘ

 

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut