Spitalul Clinic Militar de Urgență ”Dr. Constantin Papilian” – remarcabil model de bune practici administrative și profesionale

Comandantul director general al Spitalului Clinic Militar de Urgență ”Dr. Constantin Papilian”, dr. Doina Baltaru, a acordat un interviu cotidianului ”Făclia” în care oferă relații despre proiectele de dezvoltare a instituției și bunele servicii oferite pacienților. În 2023 se împlinește un deceniu de când comandant Doina Baltaru administrează cu remarcabile rezultate această unitate sanitară.

Spitalul a achiziționt aparatură medicală ultraperformantă, chiar și un mamograf pentru depistarea precoce a cancerului la sân – cea mai frecventă formă de cancer la femei. Unitatea medicală clujeană este singura din sistem care are un geriatru și singura care va dezvolta un proiect inovativ de terapie prin artă a pacienților. Pe de altă parte, comandant Doina Baltaru arată că personalul medical se confruntă tot mai mult cu fenomenul de epuizare sub influența factorilor de stress, pentru că activitatea medicală este excesiv de birocratizată. Totodată, Doina Baltaru trage un semnal de alarmă: calitatea pregătirii asistenților medicali în colegiile de unde sunt preluați, prin concurs, începe să lase de dorit. ”Este foarte periculos să facem rabat la calitatea învățământului, este o crimă”, susține comandant Doina Baltaru.

Reporter ”Făclia”: Spitalul Clinic Militar de Urgență ”Dr. Constantin Papilian” își îmbogățește zi de zi și structura funcțională, și serviciile de calitate oferite pacienților. Vă rog să prezentați cititorilor cotidianului ”Făclia” situația actuală a unității sanitare, după finalizarea unor susținute proiecte de modernizare

Comandant Doina Baltaru: Unitatea medicală s-a dezvoltat intensiv în ultimii 10 ani. Am avut, în primul rând, șansa de a lucra cu un colectiv dornic de perfecționare, cu oameni care au fost în permanență deschiși spre ce este nou, eficient, modern. Și în limitele în care dotarea spitalului a permis, au parcurs o suită de cursuri, mai ales după care a venit și susținerea financiară consistentă, comparativ cu anii anteriori, din partea Ministerului Apărării Naționale, prin programele derulate și prin viziunea Direcției Medicale, care s-a pliat, cu argumentele potrivite, și pe viziunea noastră de dezvoltare. Astfel încât prin susținerea financiară menționată am reușit să achiziționăm aparatură performantă și să ajungem la standardele medicale europene actuale. Pe de o parte ne-a interesat dezvoltatrea serviciilor necesare îndeplinirii misiunii noastre specifice, de profilaxie și de tratament al patologiei anagajaților Ministerului Apărării Naționale, pentru a le asigura recuperarea capacității de luptă. Patologia cadrelor militare, a veteranilor nu este foarte diferită de a persoanelor civile. Există date, concretizate și în lucrarea de doctorat a fostului șef al secției de cardiologie potrivit cărora este mare mare riscul cardiovascular în rândul cadrelor militare decât al populației civile, ca urmare a rigorii și stressului din acest mediu. Am identificat oportunitatea dezvoltării unor servicii pornind de la prevalența patologiilor cronice în rândul populației deservite, precum și oportunitățile de dezvoltare a unor servicii deficitare în România. Prin proceduri minim invazive, crește calitatea vieții pacienților, reușim să salvăm vieți, în situații în care intervenții chirurgicale clasice sunt ineficiente sau nu pot fi aplicate pentru anumite localizări ale leziunilor. Din fericire, pentru componenta de prevenție ne vom putea dezvolta acum și serviciile care privesc diagnosticul precoce în cancerul mamar. Am primit și instalat de curând un mamograf – s-a făcut o achiziție centalizată la nivelul Direcției Medicale a MApN pentru Spitale. Urmează ca în 2023 să accesăm și programele de sănătate care vor permite accesul gratuit al pacientelor care beneficiază de acest screening (n.r.: test de prevenție). Tot în ideea elementelor intervenționale de diagnostic și tratament, anul acesta am primit, cu fonduri de la bugetul MapN, un ecograf foarte performant care realizează o fuziune a imaginilor ecografice cu cele tomografice sau de rezonanță magnetică nucleară și are sonde speciale pentru biopsii ghidate. Suntem bucuroși că în ultimii ani structura intervențională s-a dezvoltat: am reabilitat spații, le-am adus la standardele moderne. Siguranța actului medical se va înbunătăți considerabil în perioada următoare. Un pas extrem de important pe care l-a făcut spitalul în acești ani privește dobândirea statutului de unitate clinică. Suntem spital clinic și avem și misiunea de a contribui, la rândul nostru, la formarea viitorilor medici și specialiști. Primim atât studenți, cât și rezidenți în stagii. Există o emulație din partea colegilor mei, nu doar cadre didactice, dar și medici primari cu experiență, care doresc să îi învețe pe tineri pașii profesiunii, prin valorificarea la maximum a timpului petrecut în unitatea noastră sanitară.

Reporter ”Făclia”: Ce noi deprinderi a format corpului medical pandemia cauzată de sindromul respirator acut sever (SARS-CoV-2). A fost o implicare umană specială a medicilor, timp de aproape doi ani de pandemie cu Covid 19. La ce aspecte vă gândiți după luptele cu acest virus necunoscut, SARS-CoV-2?

Comandant Doina Baltaru: Este tristă concluzia, în sensul că rezistența la vaccinare a popuației s-a manifestat și în perioada pandemiei. Lipsa de încredere în sistemul medical care s-a accentuat de-a lungul anilor, din păcate cultivată fiind și de mass-media, prin prezentarea mai mult a aspectelor negative – nu condamn acest lucru, pentru că sunt niște realități, dar s-a mers prea mult pe această componentă a deficiențelor și impactul știrilor negative, se știe deja, nu spun eu o noutate, este mult mai mare decât al celorlalte. Astfel încât, dacă în mass-media și în cabinetele medicilor s-a făcut educație pentru sănătate, în limita timpului alocat pentru consultații, și-a spus cuvântul lipsa de încredere în sistemul medical, în această perioadă tristă pentru toți. Din această cauză, prin refuzul vaccinării și prin prezentarea cu întârzire la serviciile de urgență a celor cu forme severe de boală, și chiar cu forme moderate care ulterior s-au agravat, s-a ajuns la o mortalitate destul de mare – nu mai mare decât în restul lumii, dar rezultatele ar fi putut fi mai bune, pentru că sistemul sanitar și-a adaptat destul de repede structura. A fost un efort uriaș și s-a reușit ca accesul la sursele de oxigen, care a fost esențial pentru salvarea persoanelor cu insuficiență respiratorie, secundară leziunilor pulmonare date de acest virus, să fie optim, alături, desigur, de protocoalele terapautice. Am învățat cu toții din mers, au apărut antivirale noi – aspect firesc într-o boală produsă de o tulpină nouă de virus, cu agresivitate mare. Practic, lecția învățată este aceea că trebuie să ne deprindem să prevenim. Și mai ales, trebuie să ne recâștigăm încrederea și respectul în corpul medical. Noi nu ne-am dedicat întâmplător acestei profesii care presupune multe sacrificii din punct de vedere al timpului alocat vieții noastre personale. Suferim, majoritatea dintre noi, alături de pacienți atunci când nu-i putem ajuta din motive obiective: fie că vin prea târziu, fie că posibilitățile științei sunt încă limitate. Ar trebui să reînnodăm relația care a exitat odată, reînnodarea începând cu veriga esențială pentru un popor sănătos, veriga reprezentată de medicul de familie care ar trebui să aibă mai mult timp alocat discuției cu pacienții, acțiunilor preventive, monitorizării bolilor cronice, vaccinărilor, pentru că altfel ne putem trezi cu o explozie de boli contagioase, despre care exista certitudinea că au fost eradicate. Subliniez că mutațiile pe care le suferă virusurile pot să ne pună, din nou, în fața unor evenimente care să ne surprindă nepregătiți.

Reporter ”Făclia”: Dumneavoastră sunteți medic specialist în reumatologie. Ce pași s-au făcut în ultimii ani în medicină în privința tratamentului acestei afecțiuni care poate fi ameliorată, dar, din păcate, nu și vindecată?

Comandant Doina Baltaru: Aș vrea să precizez că toate specialitățile medicale trebuie să aibă la bază o bună pregătire în medicina internă. Prima mea specialitate este medicina internă și ea trebuie să facă parte, concret, nu formal, din curricula rezidențiatului. Ulterior, specialiștii noștri se focusează pe o supra-specializare. Medicina internă te învață să ai o gândire de sinteză, integrativă și să stabilești un diagnostic diferențiat. Altfel, poți fi aproape obsedat de supra-specializare și să nu mai vezi pădurea din cauza copacilor, adică să gândești totul dintr-o singură perspectivă, fără a avea în vedere toate problemele de sănătate ale pacientului, fără a integra toate observațiile unui examen clinic, și fără toate datele paraclinice. Există boli care au manifestări așa-zise reumatologice, dar care nu sunt boli reumatismale și aș da doar un exemplu clasic – cancere care debutează cu manifestări articulare sau care mimează vasculită, dar, de fapt, în spate este o tumoră. De aceea este importantă această pregătire inițială în medicină internă. Revenind la întrebarea dumneavoastră: ca și în toate domeniile, reumatogia a cunoscut o revoluție: pe lângă terapia imunosupresoare clasică, au apărut terapii biologice, au apărut molecule noi, iar ghidurile actuale de tratament sunt cele care permit accesul rapid al pacienților care au nevoie de astfel de tratamente, care nu mai răspund la remissivele (n.r.: ameliorări sau dispariții temporare ale manifestărilor unei boli) clasice, astfel încât ei să fie recuperați și să aibă o viață aproape normală. Și aici este importantă încrederea în medicul specialist. Îmbucurător este faptul că în ultimii ani numărul reumatologilor din România a crescut, astfel încât și accesul pacienților la o consultație de specialitate și la tratamentul adecvat formei de boală pe care o au este mult mai facil decât în anii dinainte.

Reporter ”Făclia”: Câți medici specialiști sunt acum în structura spitalului? Câte secții? Câte paturi?

Comandant Doina Baltaru: Spitalul dispune de opt structuri de nivel secție, cu peste 25 de paturi, și șase compartimente. În total avem pentru spitalizare continuă 267 de paturi, restul până la 275 fiind paturi pentru spitalizare de zi. Avem deja 32 de specialități medicale și chirurgicale în spital și în ambulatoriul integrat. Noi facem și expertiză medico-militară. Avem și Medicina Muncii în ambulatoriu. Suntem singurul spital militar care are geriatru și îndemn persoanele cu vârste de peste 38 de ani să se adreseze geriatrului pentru a preveni îmbătrânirea, iar celor cu vârste mai avansate să nu se simtă jigniți de ideea consultului geriatric, pentru că se oferă soluții pentru a îmbătrâni frumos. Este îngrijorător faptul că din cauza stilului de viață, dar și a alimentației cu produse procesate, bogate în aditivi, conservanți, e-uri, a crescut numărul cazurilor de deteriorare cognitivă, de demență, care este invalidantă, iar când ai în familie o persoană dragă afectată, pe lângă durerea provocată de suferința persoanei care nu se mai poate auto-îngriji, care pierde contactul cu realitatea, devii tu însuți predispus la depresie. Cu cât problemele apar la o vârstă mai tânără, cu atât impactul asupra familiei este mai mare, și social și finaciar, pentru că fie un membru al familiei își sacrifică activitatea profesională și se dedică îngrijirii acestui membru de famile cu deterioare cognitivă, fie se apelează la puținele instituții de specialitate existente. Internarea într-un cămin de bătrâni este foarte costisitoare. Evidențiez că există tratamente care pot preveni sau pot face mai lentă deterioarea cognitivă. Un rol esențial îl are medicul de familie care observă modificarea de comportament, poate să identifice problemele de memorie apărute la pacienții de pe lista lui și să-i îndrume, rapid, spre neurolog, psihiatru și psiholog, aceasta fiind echipa care face o primă evaluare și începe o schemă de tratament. Dar, subliniez, prevenția este importantă și geriatrul ne poate ajuta substanțial.

Reporter ”Făclia”: În 2023 veți împlini un deceniu cu totul prosper la comanda acestei importante unități sanitare. Timp de un deceniu ați fost un gospodar excepțional, atent la toate detaliile bunei administrări. În condițiile acestei performante experiențe manageriale, ați preconizat, pentru următorii ani, lansarea unor noi proiecte de anvergură?

Comandant Doina Baltaru: Îmi doresc să duc mai departe performanțele acestui spital, ale colectivului său ambițios. Dar trebuie să vă mărturisesc că dacă până acum marea provocare era legată de infrastructură, acum atinge resursa umană. Ne confruntăm tot mai mult cu fenomenul de epuizare, de burnout (n.r.: sindrom psihologic ca răspuns la factorii de stres cronici). Activitatea medicală este extrem de birocratizată. Trebuie să mai trag un semnal de alarmă: calitatea pregătirii asistenților medicali în colegiile de unde îi preluăm, prin concurs, începe să lase de dorit. Este foarte periculos să facem rabat la calitatea învățământului, este o crimă. Vor fi consecințe serioase în anii următori. Este important să reușim să menținem, prin sistemul de învățământ, calitatea resursei umane. Acum avem acees, datorită finanțării – și nu vorbesc doar de spitalul nostru – la resurse de diagnostic și tratament, dar, din păcate, se pot face greșeli medicale dacă nu avem grijă de calitatea pregătirii profesionale, înainte de a ajunge angajații unei instituții. Așa încât îmi doresc să găsesc resursă umană de calitate pentru a dezvolta, mai departe, serviciile noastre, pentru a aduce alinare pacienților pe care nu-i putem vindeca, dar le prelungim durata de viață. Din păcate, foarte multe din bolile cu care vin pacienții la noi nu mai pot fi vindecate.

Am un proiect de suflet pe care îl vom începe în 2023, pornind de la o preocupare mai veche care își propune să facă din mediul spitalicesc un loc mai prietenos pentru pacienți: ei să uite că sunt internați pentru ameliorarea unei suferințe. Și noi le pricinuim alte suferințe prin manevrele invazive pentru diagnostic și tratament. Am preluat un model existent în țări din Occident, care acordă mai multă atenție stării de confort psihic al pacientului. E vorba de un proiect de terapie prin artă, intitulat ”Spital ARTfel”. Vom începe anul viitor mai multe activități în acest sens: terapie prin muzică, în anumite secții ale spitalului, terapie prin artă și vom încerca și mici momente de teatru, de pantomimă, pentru a le crea pacienților o bună stare de spirit. Avem parteneri pentru acest proiect. Încerc în felul acesta să vin în sprijinul stării de bine, fizice și psihice, și să compensez faptul că prin volumul mare de muncă și prin birocratizarea excesivă a actului medical nu mai avem suficient timp să comunicăm cu pacienții. Punem așadar, în mișcare noi mecanisme care să arate că ne pasă de pacieții noștri.

Din păcate, în zonele în care sunt pacienți, unde se desfășoară activitate medicală, din motive de prevenire a unor nedorite contaminări, infecții, nu sunt permise aranjamnetele vegetale, florale. Vom înlocui acest colț verde care poate relaxa pacienții cu picturi reprezentând peisaje, pentru că ele sunt cele care ajută cel mai mult în recuperarea omului suferind, îi creează o stare de bine. Și vom colabora cu un cadru didactic de la Universitatea de Artă și Design, care ne va consilia cum să amenajăm spațiile rezervate pacienților, pentru a le crea un confort vizual, alături de cel auditiv, prin muzica pe care o vom transmite în saloane, în anumite ore ale zilei. În schimb, pentru personalul medical putem să concepem o încăpere de relaxare în care să fie și plante ornamentale, dar separat de circuitul pacienților. Îmi doresc ca la un moment dat să se construiască în România spitale așa cum am văzut la o conferință internațională dedicată arhitecturii spațiilor medicale, în care, de pildă, este utilizat mult lemn pentru decorațiuni interioare, lemnul având și proprietăți antibacteriene. Lemnul crează și ideea de legătura cu natura. Ne vom ocupa și de o mai bună amenajare a spațiului verde din curtea spitalului, pentru ca atunci când temperatura permite, pacienții să se poată bucura de o plimbare în aer liber. Am participat la un atelier de lucru intitulat ”Cultură și stare de bine”, una dintre sesiuni desfășurându-se în Sala Tonitza a Muzeului de Artă. Au venit la acest atelier reprezentanții României la Organizația Mondială a Sănătății preocupați de terapia prin artă, precum și oameni cu experiență din Olanda, Norvegia, alte țări europene. Surpriza plăcută a fost că sunt mulți specialiști în România preocupați să introducă terapia prin artă în sistemul de sănătate. Preluând un model occidental, am putea avea un consilier în spital, specializat în terapia prin artă, care să aleagă cele mai potrivite modalități individualizate, pentru pacienți. Altfel spus, o personalizare a terapiei prin artă este binevenită și e important să fie continuată și acasă. Pentru componenta de sănătate mintală, terapia prin artă este esențială. La acest eveniment eu am avut ocazia să-mi prezint scurta experiență în proiectul de a difuza muzică de relaxare, un fond muzical adecvat, în salonul de Terapie Intensivă. Dacă ar avea ghinionul să se afle în spital în timpul Sărbătorilor din luna decembrie, ar fi minunat ca pacienții să poată audia, în salon, colindele noastre tradiționale.

Carmen FARCAȘIU