Centenarul Mănăstirii Rohia

Câteva mii de persoane au participat, sâmbătă, la slujba religioasă de Adormirea Maicii Domnului la Mănăstirea Rohia, majoritatea înnoptând în aer liber pentru a putea fi prezenţi la slujba de noapte. Hramul mănăstirii Rohia a fost completat şi de sărbătorirea a 100 de ani de viaţă monahală.

Episcopul Iustin Sigheteanul al Maramureşului şi Sătamarului a vorbit în faţa pelerinilor despre semnificaţia şi importanţa Maicii Domnului în lumea creştină actuală şi modul în care este percepută Maica Domnului în tradiţia populară.

„Maica Domnului este pomenită de puţine ori în Sfintele Scripturi. Sfântul Evanghelist Luca o pomeneşte. E singurul, şi Sfântul Ioan Evanghelistul la cruce. Dar, Sfântul Evanghelist Luca o pomeneşte de câteva ori. (…) Conform Sfântului Evanghelist Ioan, Maica Domnului era la cruce, l-a însoţit împreună cu mironosiţele, pentru că femeile au fost cele mai curajoase. Au un instinct al lucrurilor corecte mai bun decât îl au bărbaţii. Pentru că ele trăiesc şi simt cu inima, bărbaţii sunt cu mintea, când au minte. Femeile se bazează pe inimă şi inima vorbeşte mai corect. Simt şi iubirea şi durerea. Atunci femeile l-au însoţit pe Hristos şi au simţit cel mai grav pătimirea, suferinţele, răstignirea şi moartea Domnului. De fapt, şi lor s-a arătat după Înviere, femeilor mironosiţe. Maica Domnului a fost acolo, femeile o susţineau ca pe mama lor, sora lor, erau în preajma ei, erau prăbuşite de durere. Atunci când era la picioarele crucii, Sfântul Ioan Evanghelistul a rămas la cruce cu Maica Domnului şi cu mironosiţele. Maica Domnului acolo e pomenită într-un moment dramatic, iar icoana făcătoare de minuni pe care o are Mănăstirea Rohia a fost pictată la Muntele Athos la întemeierea mănăstirii, deci are un secol” a spus, în cuvântul său, ierarhul ortodox.

Acesta a menţionat că, potrivit unor „izvoare tradiţionale”, Maica Domnului ar fi trăit până la vârsta de 60 de ani.

La hramul mănăstirii Rohia, alături de pelerini din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Bistriţa Năsăud au fost prezenţi reprezentanţi ai oficialităţilor din Ucraina, Moldova, dar şi reprezentanţi ai celor şapte ţări care participă în după amiaza zilei de sâmbătă la prima ediţie a Festivalului Internaţional al Identităţii Tradiţionale, cu ansambluri şi delegaţii din Republica Moldova, Ucraina, Azerbaidjan, Kazahstan, Albania, India şi România.

De asemenea, au fost prezenţi la hram, parlamentarii maramureşeni, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, primarii din localităţile Târgu Lăpuş şi Groşii Ţibleşului.

Masa pentru pelerini au fost pregătită şi servită cu sprijinul locuitorilor din comuna Groşii Ţibleşului.

Marcarea celor 100 de ani de viaţa monahală a mănăstirii Rohia a făcut parte din programul Zilei Naţionale a Maramureşului.

La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureşului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr. 780/2025 din 14 iulie 2025.

Demersul legislativ a fost iniţiat de preşedintele Comisiei de Cultură a Senatului, Cristian Niculescu-Ţâgârlaş (PNL), la care au subscris alţi senatori PNL, PSD, USR, SOS România şi AUR, în calitate de co-iniţiatori.