Miliardarii şi explorarea abisurilor oceanice

Omul a petrecut mai mult timp pe Lună decît în abisurile oceanelor. Doisprezece astronauţi au stat pe satelitul Terrei aproape 300 de ore, din care 80 în afara vehiculului care îi transporta. Dar numai doi exploratori ai adîncurilor marine, elveţianul Jacques Piccard şi americanul Don Walsh, au atins în 1960 fundul Groapei Marianelor, la o adîncime de 10.916 de metri, unde au stat doar douăzeci de minute şi, bineînţeles, nu au ieşit din batiscaf.

Explorarea marilor adîncimi marine a fost abandonată de un sfert de secol, cu excepţia cîtorva submersibile telecomandate, folosite pentru studierea diverselor vieţuitoare. Un grup de miliardari s-a hotărît să facă faţă unei provocări pe măsura averii lor şi să fabrice noi submarine ultrarezistente de mare adîncime.

În prezent, cele mai performante submarine de explorare – cele ruseşti de tip Mir 1 şi Mir 2 (prezente în această vară în Lacul Leman), Nautilusul francez şi japonezul Shinkai 6500 – au fost concepute pentru scufundarea la o adîncime de 2.000 pînă la 6.000 de metri. Noile submarine ar explora zone aflate la mai multe mii de metri adîncime. La aceste mari adîncimi, presiunea coloanei de apă asupra submarinului constituie o imensă provocare. Pe fundul Groapei Marianelor, ea atinge aproape 1.100 de bari, de 1.100 de ori mai mare decît presiunea medie de la suprafaţa mării (la zero metri). Acest lucru presupune ca materialul din care este construit submarinul să fie extrem de rezistent.

Cel mai mediatizat dintre miliardarii lansaţi în această cucerire a adîncurilor oceanice este proprietarul mărcii Virgin, Richard Branson. Acest om de afaceri s-a făcut remarcat prin mai multe acţiuni care sînt la limita dintre înalta tehnologie şi explorare. După ce a creat Virgin Galactic, o societate de turism spaţial, el a fondat Virgin Oceanic, în scopul de a trimite submarine cu oameni la bord, care să cucerească cele mai adînci gropi din cele cinci oceane: Groapa Marianelor (Oceanul Pacific), Groapa Porto Rico (Atlantic), Diamantina (Indian), din Insulele Sandwich de Sud (Oceanul Austral) şi din strîmtoarea Fram (Arctic).

Richard Branson şi-a prezentat submarinul în luna aprilie, la Newport Beach, în California. Cu o lungime de puţin peste cinci metri, prevăzut cu un geam mare în partea din faţă şi aripi scurte pe părţile laterale, aparatul seamănă cu un mic avion. Aparatul a fost fabricat dintr-un aliaj de titan şi fibră de carbon, iar capsula transparentă a fost confecţionată dintr-o singură bucată de cuarţ rezistent, sticla nerezistînd la adîncimi atît de mari. Prima testare este prevăzută în cursul acestui an, dar s-ar putea să fie amînată.

Un al doilea miliardar angajat în astfel de proiecte este James Cameron, realizatorul filmului Titanic. Potrivit New York Times, cineastul a înfiinţat acum cinci ani o echipă care să se ocupe cu construirea unui submarin capabil să coboare în Groapa Marianelor. Aparatul în formă de sferă şi de factură mai clasică decît cel al lui Richard Branson, a fost conceput astfel încît să fie dotat cu camere de luat vederi care să realizeze filme în trei dimensiuni. Un număr de douăsprezece scufundări sînt prevăzute pentru vara lui 2012 în Pacificul de vest. Obiectivul este explorarea Gropii Marianelor, dar şi a altora, precum Groapa Tonga (10.882 de metri), a doua din lume ca adîncime, şi Groapa Kermadec (10.050 de metri).

Triton Submarines este o întreprindere specializată în fabricarea de submarine, care a pus la punct aparate capabile să se scufunde la o adîncime de 1.000 de metri. Ea a anunţat, de asemenea, că s-a lansat în conceperea unui aparat care poate să coboare la o adîncime de zece ori mai mare, avînd la bord 3 pasageri.

Responsabilul departamentului de marketing de la Triton Submarines, Marc Deppe, a precizat că printre potenţialii clienţi ai întreprinderii ar putea fi industria cinematografului. El se declară totuşi în favoarea unei alianţe de “patru sau cinci producători”. Industria petrolieră este, după părerea acestuia, un alt posibil partener.