Occidentul recunoaşte victoria lui Atambaev, pentru a preveni un nou război civil în Kîrgîzstan

Alegerile prezidenţiale din Kîrgîzstan au fost cîştigate, din primul tur, de liderul Partidului Social-Democrat, premierul în exerciţiu Almazbek Atambaev, care a întrunit peste 63% din voturi. Oponenţii îl acuză deja de încălcări şi falsificări în alegeri, cerînd un al doilea tur. Cu toate acestea, observatorii internaţionali, inclusiv cei din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi a Consiliului Europei, au recunoscut alegerile.

În opinia experţilor, Occidentul nu s-a încumetat să-şi asume răspunderea pentru o nouă destabilizare a situaţiei din Kîrgîzstan: nerecunoaşterea alegerilor ar fi dus tocmai spre aceasta.

În pofida faptului că au existat 16 contracandidaţi, lupta reală s-a dus doar între trei: Almazbek Atambaev, susţinut în special de regiunile nordice ale ţării, precum şi doi reprezentanţi ai regiunilor sudice – fostul secretar al Consiliului de Securitate, Adahan Madumarov, şi liderul partidului Ata-Jurt, format în special din adepţi ai preşedintelui înlăturat de la putere, Kurmanbek Bakiev. În final, tocmai cei trei şi-au împărţit între ei grosul voturilor, ceilalţi 13 contracandidaţi nedepăşind nici măcar bariera de 1%.

Almazbek Atambaev a întrunit, potrivit Comisiei Centrale Electorale, 63% din voturi, iar ceilalţi doi principali contracandidaţi – în jur de 14%. Madumarov şi Taşiev au refuzat să recunoască aceste rezultate şi au acuzat puterea de folosirea ilegală a resurselor administrative, de numeroase încălcări în desfăşurarea propriu-zisă a alegerilor şi de falsificări de voturi.

Numeroase nereguli au fost remarcate şi de observatori internaţionali, care au atenţionat în legătură cu prelucrarea incorectă a buletinelor de vot şi cu elaborarea suspectă a listelor de alegători. Reprezentanţi ai OSCE şi APCE au acuzat şi unele tentative de cumpărare a voturilor. Cu toate acestea, în linii mari observatorii au evaluat pozitiv alegerile din Kîrgîzstan, “chiar dacă, în anumite aspecte, ele nu au corespuns standardelor mondiale”.

În opinia experţilor, evitînd să formuleze critici aspre cu privire la desfăşurarea alegerilor, Occidentul a demonstrat că nu doreşte să-şi asume răspunderea pentru o posibilă nouă destabilizare a situaţiei din Kîrgîzstan. În ajunul procesului de vot, analiştii atenţionau în legătură cu serioase cataclisme în cazul fixării unui al doilea tur. Potrivit opiniei unanime, acesta s-ar fi transformat într-o brutală confruntare dintre reprezentanţii Nordului şi cei ai Sudului, confruntare ce ar fi escaladat pînă la un război civil, după cum s-a întîmplat în primăvara lui 2010, atunci cînd a fost înlăturat Bakiev.

Potrivit directorului Centrului pentru studierea spaţiului postovietic, Aleksei Vlasov, această victorie înseamnă un curs prorus al politicii externe a Kîrgîzstanului pentru următorii ani. În acelaşi timp, succesul relaţiilor dintre Moscova şi Bişkek va depinde în mare măsură de activitatea Federaţiei Ruse, din partea căreia Kîrgîzstanul aşteaptă ajutor în soluţionarea problemelor sociale cu care se confruntă şi în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Vamală, subliniază expertul.