FICT 2023 – Interviu cu Gabriel Bota : „Sărbătoarea cărții este o bucurie”

Numărăm zilele până la FICT 2023 care se apropie cu pași din ce în ce mai repezi. Așa că am stat de vorbă cu scriitorul Gabriel Bota, directorul festivalului. FICT este despre carte în primul rând, multă carte, dar și despre sport, tehnologie, film, activități distractive pentru toate vârstele. Este despre actualitatea pe care o trăim.

De ce ați ales să dedicați anul acesta o atenție deosebită subiectului inteligenței artificiale și legăturii acesteia cu cartea, cu lectura?

Ți-aș răspunde într-un mod ciudat, ca din universul Marvel, și aș spune că FICT-ul este un multivers. Cred că am abordat natural această tematică. Dacă ne uităm puțin în urmă, întotdeauna ne-am axat pe ce se întâmplă în timpul actual, care sunt problemele care se dezbat. Și, în ultimul timp, cred că problematica cea mai intens dezbătută a fost inteligența artificială pentru că e o noutate. Acum cred că a început să fie din ce în ce mai prezentă în viața oamenilor. Acum avem un tool și, cred eu, nu știm cum să îl folosim, cum să îl înțelegem. De aici a pornit tematica, printr-o serie de conferințe, care, de fapt, să ajungă la o concluzie, și eu în cred în ea – că tehnologia și cultura nu sunt în raport de contradicție, ci în raport de complementaritate. Urmăresc diferite statistici, cercetări, citesc și îmi dau seama că avem generații – și tinere dar nu numai – folosind tool-uri dar background-ul cultural este tot mai scăzut. Cred că dacă vrei să înțelegi tehnologia și să ții pasul cu ea trebuie să ai un background educațional și cultural puternic. Și valoric, bineînțeles. Cred că aici trebuie lucrat. Cred că este greșit să ne întrebăm la ce ne ajută inteligența artificială sau cum ne ajută, ci mai degrabă să ne întrebăm ce facem noi ca să putem înțelege tehnologia noastră și viața în care suntem acum. Acum, din păcate, background-ul cultural și educațional scade și atunci ne este foarte greu să ne raportăm. Atunci viața noastră socială poate fi afectată iremediabil, pentru că folosim tool-uri pe care nu le mai înțelegem, scade creativitatea, scade implicarea, scad foarte multe.

Trebuie, deci, să mergem în paralel cu ambele, și cu tehnologia și cu dezvoltarea noastră culturală.

Exact.

Care sunt, concret, evenimentele dedicate subiectului tehnologiei?

Avem o dezbatere despre AI și cartea, una despre tehnologia în sănătate și una despre digitalizare și analfabetism digital. Și iarăși, totul pornește de la cultură, de la carte.

Acum vreo nouă ani, se puneau în discuție e-book-urile. Toată lumea era speriată că o să dispară cartea fizică. Din fericire, nu a dispărut, cu siguranță nu va dispărea vreodată. Îmi tot aduc aminte de vorba lui Umberto Eco ce spunea „Cartea este ca și invenția roții, nu mai poate fi anulată sau eradicată într-un mod sau altul”. Nu m-am speriat nici atunci, e-book-urile se mai folosesc și nu prea. De exemplu, în Statele Unite tendința este să nu se mai folosească, audio-book-urile au avut o tendință mai mare anul acesta, cred că se datorează și lumii care nu și-a făcut din timp un aliat, vorbesc de segmentul de business acum.

Orice formă de carte, orice formă de tehnologie este bună, atâta vreme cât ea este înțeleasă și este folosită. Altfel, e fără sens.

Vin roboții la FICT         

Anul acest vom avea o expoziție interactivă de roboți la FICT, ceea ce este atipic, este un experiment. Cred că asta este noutatea cea mai surprinzătoare. Este o colaborare pe care o avem cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Ei vor veni cu roboții, au tot felul de echipamente care mai de care mai interesante. Vom avea și o luptă de roboți în ring, sunt roboți care concurează la diferite concursuri internaționale, sunt antrenați pentru așa ceva. Sperăm ca vremea să fie prietenă cu noi.

În aceeași cheie a diversității, veți avea și anul acesta la FICT invitați speciali, atât din țară cât și din străinătate. În ceea ce privește autorii străini, am observat că au origini și background-uri profesionale foarte diferite. Cum crezi că va primi publicul această diversitate?

Vorbim de nume mari. Oamenii care citesc îi cunosc. Vorbim de Guillermo Arriaga, Dacia Maraini și David Machado, fiecare mega cunoscut în literatura mondială. Guillermo Arriaga este un fel de „monstru sacru” al literaturii și al filmului – trebuie să ținem cont de faptul că este și producător de film și scenarist și a și jucat în câteva filme, pe lângă cărțile, probabil, traduse în toate limbile. Are, într-adevăr, un background interesant, este și fost boxer și este un om minunat. La Cinema Victoria va rula și un film al cărui scenariu este scris de Guillermo Arriaga. Este vorba despre „21 de grame”, ce va putea fi văzut duminică, 1 octombrie, de la ora 20.

Toată lumea mă întreabă cum facem noi selecția de autori străini. Greu, dar ce urmărim în primul rând este unicitatea fiecăruia și modul lui de a fi om, dincolo de ce înseamnă el ca și VIP. Ne interesează calitatea de om și povestea din spate, pentru că urmărim povești și modele de viață.

Anul acesta avem, așadar, un fost boxer, fiica unei prințese și un economist. Deși la prima vedere nu ar avea nimic în comun, povestea de viață și modelul pe care ei îl aduc ca și personalități, ca și oameni este ceea ce îi leagă.

Dacia Maraini este incredibilă. În momentul de față cred că este cea mai cunoscută autoare italiană. Este de o efervescență la vârsta ei inimaginabilă. E important că vine la Cluj pentru că are și o vârstă înaintată, dar e plină de viață. Va plăcea foarte mult publicului. Cărțile Daciei Maraini sunt traduse de clujeanca noastră dragă, profesoara Gabriela Lungu, care de fiecare dată a fost un colaborator extrem de apropiat al FICT-ului.

Iar David Machado e un tânăr scriitor, până la urmă, economist, care anul trecut a și câștigat Premiul European pentru Literatură. Vine cu o carte care se va lansa la FICT în traducerea Veronicăi Manole, incredibil de bune ambele.

Mai avem un traducător, grec, care a studiat la Cluj. El cunoaște viața din Cluj, eu l-am descoperit destul de surprinzător, într-un mod foarte plăcut. Vine cu o traducere din Konstantin Kavafis, care tot așa se va lansa în premieră la FICT și de abia aștept să-l cunoașteți pe Dimitrios Kanellopoulos. La fel, are o poveste de viață impresionantă. El face traduceri din autori români în Grecia, este un promotor absolut fabulos de literatură română contemporană în Grecia, sunt puțini în lume cei care fac asta. De aceea noi, ca români, trebuie să-i cunoaștem.

Întâlnirea cu Dimitrios Kanellopoulos și Guillermo Arriaga va fi sâmbătă, de la orele 18 și respectiv 20, iar pe Dacia Maraini și David Machado îi veți putea vedea duminică, de la 17 și respectiv 18.30.

Câteva cuvinte despre scriitorii români contemporani pe care îi aduceți anul acesta în fața noastră.

Sunt foarte mulți, sunt cărți ce vor fi lansate în premieră. Se vor lansa romane, cărți de poezie, vor fi și conferințe. În deschiderea festivalului, dl prof. univ. dr. Ioan Bolovan va susține o conferință și se va lansa în premieră Istoria Banatului, parte dintr-un proiect mai amplu, coordonatori Ioan Bolovan și Rudolf Graf. Luminița Rusu își va lansa romanul „Viața prin lentile groase”, iar Radu Țuculescu, „Luna gheboasă”. Va fi prezent și George Arion cu o carte foarte frumoasă.

Nu i-ați uitat nici pe tinerii scriitori. Va fi momentul de Spoken Word Poetry. Cum ați ajuns la această colaborare?

Iarăși cred că a evoluat în mod natural. În momentul în care încep să fac programul, încerc să cuprind toate segmentele care țin și nu țin neapărat de literatură. Întotdeauna ne-au interesat, pe toată echipa FICT, oamenii care nu prea citesc, acesta este segmentul nostru țintă. Sâmbătă după-amiaza va fi un moment în jurul acestei mișcări, Spoken Word Poetry, va fi un moment foarte frumos. Este o mișcare mare în lume, ea este și în Cluj și anul acesta chiar vor avea un festival. Vor organiza pentru prima dată un festival de Spoken Word Poetry și chiar încerc să le dau o mână de ajutor pentru că poezia ne salvează. Din orice, până la urmă.

Ce ar mai fi de spus despre program?

Vor fi 43 de evenimente în cele 4 zile de FICT și toate sunt diferite. Asta se face cu multă dedicare și cu mult efort. Orice eveniment cultural se face foarte greu, din ce în ce mai greu și observăm interesul scăzut din punctul de vedere al segmentului de business în a susține evenimente culturale. Sunt binecuvântat cu niște prieteni în primul rând care sunt în echipa FICT și care lucrează cu un an de zile înainte. Noi ne-am apucat deja de FICT nr. 10, anul viitor vom avea o altfel de sărbătoare. Și chiar vreau să-i menționez: Bianca Tămaș, Luminița Rusu, Cati Dăscălescu, Bogdan Hlihor, Rudolf Nyari, Petre Nicolescu, Florina Cușmir, Ovidiu Manoilescu. Le mulțumesc tuturor și colaboratorilor și tuturor oamenilor care dau o mână de ajutor FICT-ului, bineînțeles, Primăriei, pentru parteneriat și toată susținerea.

Duminică vom avea FICT-ul copiilor, vor fi foarte multe activități în tot perimetrul festivalului. Și pentru categoria de vârstă 3-6 ani și pentru vârste mai mari. Vor fi mașini cu baloane, va fi frumos.

Programul de anul acesta este foarte divers, am încercat să acoperim o paletă largă prin toate lansările de carte, prin dezbateri, prin autori etc. În închiderea festivalului am pregătit un moment serios – comic alături de Nicu Bendea și Bianca Tămaș. Este al treilea an de când ne-am făcut o obișnuință să închidem FICT-ul cu zâmbetul pe buze și cu râsul în suflet. Sărbătoarea cărții este o bucurie și ne dorim să fie așa, pentru toată lumea.

FICT – ul va avea și un ecou special. Despre ce e vorba?

Tot ca parte a FICT, care este organizatorul, se va întâmpla în Cluj un eveniment unic, Fuga la cultură. Acesta și-a propus să fie un eveniment sportiv pur sânge dar să aibă o componentă culturală și una educațională. Traseul trece la modul propriu prin instituțiile culturale și educaționale importante ale Clujului și pe lângă monumente istorice. În fiecare locație va fi câte un eveniment, va fi cu multă distracție.

La FICT ne vom juca de-a sportul. Vom avea niște benzi de alergat și cine va alerga un kilometru va primi o carte gratuit și o reducere de 10 % la înscrierea la Fuga la cultură. Încercăm să ne antrenăm, iată, mintea și corpul, nu pentru a avea o viață mai bună ci pentru a ne simți noi mai bine alături de prieteni în viața noastră. E un model foarte simplu de a fi. Dincolo de tot ce ne lipsește, să avem grijă să nu ne lipsească asta.

Interviu realizat de Iulia GHIDIU