Ziua Arhivelor Naţionale

Ziua Arhivelor Naţionale este sărbătorită, în fiecare an, la 31 octombrie. Evenimentul este marcat de Arhivele Naţionale ale României, la nivel naţional, prin organizarea unor acţiuni menite să aducă în atenţia opiniei publice locul şi rolul Arhivelor în societate, să încurajeze dialogul cultural şi schimbul de idei, şi, totodată, să promoveze dimensiunea culturală a instituţiei şi rolul ei în cunoaşterea, conservarea şi valorizarea documentului de arhivă ca o componentă esenţială a patrimoniului cultural naţional.

La Cluj, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale a organizat cu acest prilej expoziția „Limbajul hărților – de la Dacia la România Mare”. Prin intermediul acestei expoziții fotodocumentare care conține hărți și documente de arhivă, cei interesați pot parcurge istoria teritoriilor locuite de români, de la reprezentări medievale ale Daciei până la momentul 1968, data ultimei organizări administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. Teritoriul Transilvaniei ocupă un loc deosebit în selecția de materiale prezentată. Expoziția, realizată cu sprijinul Asociației culturale DAR DEVELOPMENT poate fi văzută până în 31 octombrie a.c la Centrul de Cultură Urbană „Casino”.

Au contribuit la realizarea expoziției: Arhivele Naționale ale României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca.

Elaborarea în anii 1831-1832, a primelor legi administrative moderne, respectiv a Regulamentelor Organice ale Ţării Româneşti şi Moldovei, a determinat înfiinţarea oficială a arhivelor, ca instituţie. Legile administrative moderne au fost elaborate de comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti, formate din reprezentanţii marii boierimi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki, fiind adevărate constituţii care au înzestrat Principatele cu instituţii menite să răspundă cerinţelor de modernizare a structurilor societăţii româneşti, potrivit volumului „Istoria României în date” (2003).

Activităţi timpurii în domeniul arhivelor au fost desfăşurate şi pe teritoriul Transilvaniei, prin grija autorităţilor maghiare, înainte de momentul în care Regatul Ungariei dispărea de pe harta Europei, în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Mai târziu, după includerea principatului transilvan în cadrul monarhiei Habsburgilor, la sfârşitul secolului al XVII-lea, sistemul de conservare şi păstrare a documentelor a cunoscut o serie de îmbunătăţiri, cea mai importantă fiind introducerea sistemului registraturii la principalele instituţii administrative. Prin înfiinţarea Arhivelor Statului Ungar, la 1875, cea mai mare parte a arhivelor vechi ale Transilvaniei a fost concentrată la Budapesta. Atât în Transilvania, cât şi în Banat şi Bucovina, funcţiona, la sfârşitul secolului al XIX-lea, sistemul centralizării documentelor în cadrul Arhivelor de stat din Budapesta şi Viena, potrivit http://arhivelenationale.ro/.

După unificarea politică a statului român din 1918, au fost înfiinţate: Arhiva Statului din Cluj (14 martie 1920) sub numele de „Direcţiunea Arhivelor Statului pentru Transilvania”; Arhiva Statului în Bucovina (Cernăuţi, 1924) şi Arhiva Statului în Basarabia (Chişinău, 1925).

Arhivele Naţionale din Cluj au devenit funcţionale odată cu numirea de către Comisiune, la 1 octombrie 1922, a istoricului Ştefan Meteş, membru corespondent al Academiei Române, ca director însărcinat cu organizarea Arhivelor Statului în Ardeal.

Peste 18 mii de ml de documente la Cluj

La Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale se păstrează 18478,26 ml de documente, adică 18,5 km de acte, grupate în peste 1700 de fonduri şi colecţii arhivistice.

Documentele deţinute de Arhivele Naţionale din Cluj au fost create între secolele XIII (cel mai vechi document original datând din 1239) până în zilele noastre. Ele au aparţinut unor instituţii centrale ale Transilvaniei (Tezaurariatul Minier, Consiliul Dirigent) sau locale (primării), unor comitate şi scaune (Cluj, Turda, Dăbâca, Someş, Satu Mare, Odorhei, Alba Superioară, Alba Inferioară), unor oraşe importante (Cluj, Bistriţa, Satu Mare, Gherla, Baia Sprie), marilor familii nobiliare din principat ( Bánffy, Teleki, Kemény, Macskási etc), unor instituţii bisericeşti (Episcopia greco-catolică Cluj-Gherla), justiţiei (Curtea de Apel Cluj, tribunale, judecătorii), instituţiilor de învăţământ (Universitatea din Cluj, Liceul piarist, academii, institute, licee, şcoli generale şi profesionale etc.), unităţilor economice (bănci, întreprinderi etc.), o mare parte cuprinzând documente din epoca medievală până în secolul XX. Pe lângă documente există şi o biblioteca documentară formată din peste 26.000 de volume. Totodată, instituţia mai deţine o colecţie de 33 de mii de scrisori şi cărţi poştale din Primul Război Mondial.