Zilele Dejului

În perioada 25-28 august, la Dej au avut loc manifestările consacrate orașului în cadrul cărora s-a desfășurat și Festivalul Culturii Populare Someșene ”SAMUS” – Ediția 42.

Organizate sub egida Primăriei municipiului Dej, cele patru zile dedicate orașului au cuprins o serie de evenimente culturale și artistice, multe dintre ele devenite deja tradiționale. Ca o noutate, anul acesta Târgul „Produs de Cluj” a fost o binevenită prezență în cadrul Zilelor Dejului și Festivalului „Samus”.

Primul eveniment cultural, așteptat după o pauză de câțiva ani, a fost „Anuala artiștilor plastici dejeni”. Expoziția găzduită de Muzeul Municipal a fost vernisată de criticul de artă dr. Luigi Bambulea, lector asociat la Universitatea de Arte din București și cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române din București, în prezența unui public numeros, alături de care s-au aflat primarul Costan Morar și prof. Constantin Albinetz, șef Serviciu Cultură în cadrul Primăriei municipiului.

La fel ca edițiile precedente, actuala sinteză expozițională a artiștilor dejeni cuprinde lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă digitală, fiecare participant aducând pe simeze o lume proprie, nu numai prin aria de inspirație și tematica abordată, ci și prin modalitățile de folosire a limbajului plastic. Oferind imaginea elocventă a unui veritabil dialog artistic între generații, expun: Mircea Ardeleanu, Eleonora Bodea Ban, Daniela Botcă, Gheorghe Brândușan, Constantin Bumbu, Emanuel Bumbu, Liviu Bumbu, Mona Ciciovean, Bianca Ciubăncan, Maria Cubleșan, Veronica Cubleșan, Ana Maria Galea, Robert Gall, Călin Groșan, Kiss Gyongyi, Eva Marczian, Diana Măluțan, Veronica Măluțan, Gabriela Meșter, Gabriela Mureșan, Laura Constantin Ocneru, Rodica Pop, Robert Szervacius, Irina Suăreșean, Elisabeta Șoim, Violeta Tomai, Daciana Tomșa și Loredana Tomșa.

Tot la Muzeul Municipal, în Sala Multimedia a avut loc, vineri, sesiunea de comunicări științifice „Etnografie, folclor și istorie”, moderată de către Constantin Albinetz, urmată de lansarea cărții „Antroponimie, toponimie și folclorul obiceiurilor din satele Bogata de Sus și Curtuiușul Dejului” de Axinte Bob. Cele două sate reprezentând spațiul său natal și o zonă cu deosebite valențe etnofolclorice, interesul autorului este firesc, în primul rând pentru că toponimele și mai ales antroponimele ilustrează conexiunile dintre un areal geografic și oamenii care îl locuiesc. Se știe că originea toponimelor este foarte diversă, toate având un sens lexical. Pentru a evidenția acest sens, dar și relațiile dintre om și teritoriul locuit, profesorul Axinte Bob a cercetat, de-a lungul anilor, atât denumirile satelor și reperele geografice considerate a fi mai importante, cât și numeroase denumiri de ape curgătoare sau stătătoare, de câmpii, dealuri, păduri și poieni, ulițe și cărări, ilustrând prin exemple stabilitatea unor denumiri arhaice. În plus, etnografia și folclorul din zonă, „vorbesc prezentului” despre trecutul ei și conferă populației de aici autenticitate, individualitate și o personalitate proprie.

Oarecum mai restrâns decât în precedentele ediții, sesiunea de comunicări dedicată unor cercetări interdisciplinare legate de Valea Someșurilor (și nu numai), i-a avut ca participanți pe: Cristina Albinetz – Dej („Istorie și cultură populară pe Valea Sălătrucului din perspectiva pedagogiei constructiviste”); Luigi Bambulea – București (Mitologia animală în arta rupestră preistorică de pe Platoul Someșean”); Dana Câmpean – Cluj („Patrimoniu și realitate virtuală la Muzeul Etnografic al Transilvaniei”); Ioan Șimon – Dej („Bocetul în ceremonialul de înmormântare în satele din arealul comunei Târlișua”); Loredana Tomșa – Dej („Educație prin etnografie la Muzeul Municipal Dej și meșteșugul pictării lingurilor de lemn”) și Radu Zăgreanu – Bistrița („Inscripții și monumente romane sculpturale de epocă romană din colecția Muzeului Municipal Dej” și „Mori vechi de piatră de pe Valea Rebrișoarei”, în colaborare cu Adriana Ancu). Comunicări care au avut darul de a captiva interesul publicului și care vor fi publicate într-un nou volum „SAMVS”.

De asemenea, pe perioada evenimentelor găzduite de Muzeul Municipal, expoziția de carte „Cultura Populară Someșană”, organizată de către Biblioteca Municipală Dej, a stat la dispoziția celor interesanți, majoritatea volumelor prezentate fiind scrise de autori dejeni.

Din programul manifestărilor nu a lipsit nici momentul celebrării Nunților de Aur, 68 de cupluri longevive bucurându-se de felicitările primarului Costan Morar și un scurt program artistic.

Ca întotdeauna, serile din cadrul „Zilelor Municipiului Dej” au adus pe scena din Piața Bobâlna soliști și formații de muzică pop, dance, rock și hip-hop. Vineri au fost prezenți pe scenă: Marin și Petra Grad, S.A.R., Seso, Felix Gălan, DJ Gringo, Mario Fresh, JO și Alexandra Stan, în timp ce sâmbătă au susținut recitaluri: Gabriel Răducanu, Dani Gherghiț, Szekely Pal, WRS, EMAA, Puya și 3 SUD EST.

Duminică, 28 august, în cadrul Festivalului Culturii Populare Someșene „Samus” (care și-a pierdut definitiv însemnele identitare!) dejenii au avut parte de un spectacol folcloric susținut de: Ansamblul folcloric „Muguri de folclor”, Ansamblul folcloric „Someșana” și soliștii: Adina Lazăr, Mezei Pop Cristian, Diana Moga, Alex Crișan, Alisia Moldovan, Alexandra Moldovan, Gavril Ciciovan, Mixandra Dan, Claudiu Moldovan, Camelia și Diana Rodilă, Dana Feherdi Sălajan, Adela și Alina Zanc, Zina Doboș și Mădălina Mârza. Seara a revenit recitalurilor artiștilor: Roxana Reche și Alexandru Pal, Vasile Coca, Ioana Breda Morar, Cornel Borza, Ionela Moruțan, Ioan Dordoi și Angela Rusu, acompaniați de orchestra de muzică populară „Someșana” a Casei Municipale de Cultură Dej, dirijor prof. Zenu Zanc.

Zilele Dejului și Festivalul Culturii Populare Someșene „ SAMVS” s-au încheiat, tot conform tradiției, cu focuri de artificii.

Magdalena Vaida