Zilele Clujului, sub semnul Centenarului Unirii

„Zilele Clujului”, au fost deschise joi, printr-o conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri, organizată de Consiliul Civic Local împreună cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, manifestarea beneficiind de sprijinul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române şi de cel al Universităţii Babeş-Bolyai.
Desfăşurată sub semnul sărbătoririi unui secol de la Unirea Transilvaniei cu România şi numită generic «2018 – Centenarul Unirii României», conferinţa a avut ca temă „Personalităţi şi momente marcante ale Marii Uniri”, marcând, totodată, vernisajul unei expoziţii de documente vechi, realizată de jurnalistul Marius Avram şi istoricul Emilia Cismaş.
Programul conferinţei a cuprins o serie de prezentări dedicate câtorva dintre cele mai semnificative figuri care au contribuit la împlinirea actului din 1918, fiind evocate momente din istoria premergătoare Unirii, aspecte ale participării voluntarilor din provinciile aflate sub ocupaţie străină, contextul politic al evenimentului, semnificaţia pe plan naţional şi internaţional, precum şi efectele sale asupra economiei româneşti între cele două războaie mondiale. Printre vorbitori s-au numărat academicianul Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române – care, în lucrarea „Transilvania de Nord la răscruce de drumuri”, a prezentat situaţia Transilvaniei sub ocupaţia maghiară între 1940-1945 -, profesorul Ioan Bolovan, prorector al Universităţii Babeş-Bolyai şi director al Institutului de Istorie „G. Bariţiu” – care, în „Preliminarii interne ale Unirii Transilvaniei cu România” a realizat o analiză a factorilor interni care au anticipat realizarea Unirii -, precum şi profesorul Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE – care, în lucrarea „1918 : Statul-naţiune România” a prezentat constituirea statului Român de la 1918.
Expoziţia, amplasată în Sala de sticlă a primăriei, cuprinde exponate din perioada de dinaintea şi de după înfăptuirea Marii Uniri, printre acestea numărându-se obiecte personale care i-au aparţinut lui Iuliu Maniu – precum un tablou cu semnul de identitate al lui Iuliu Maniu în Primul Război Mondial, două batiste cu monograma acestuia, pălăria lui Iuliu Maniu primită cadou, cu numele acestuia în interior şi anul naşterii sale, bastonul cu iniţialele lui, o mariţă (obiect din lemn, folosit la scoaterea cizmelor) confecţionată de Iuliu Maniu, la Sighet, în 1952, împrumutate din colecţia Casei Memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin -. Precum şi o carte cu ştampila ex libris scrisă de marele om politic şi cu notiţe scrise de acesta în 1914. De asemenea, expoziţia prezintă prima hartă a României Mari, realizată în 1919 de cartograful Armatei României, generalul Constantin Teodorescu.
Totodată, au fost expuse mai multe documente legate de actul Unirii, printre acestea aflându-se un document al Delegaţiei României la Tratatul de Pace de la Paris, semnat de Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Gheorghe Crişan, Adrian Otoiu, Mihail Şerban şi Ioan Vulcu, din 1919, un brevet semnat de Ministrul de Război Ion Răscanu în 1920, un alt brevet semnat de Ion I. C. Brătianu, premier şi ministru de Război, în 1916, un document semnat de Iuliu Coroianu şi Ion Raţiu din partea Partidului National Român din Transilvania în 1890, unul, semnat de Iuliu Hossu şi Vasile Lucaciu, privind constituirea «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român» din 1922, un document al Consiliului Dirigent al Transilvaniei referitor la materialele care trebuie importate pentru refacerea economică a Transilvaniei din 1919, precum şi albumul episcopului Iuliu Hossu care conţine fotografii de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia – pus la dispoziţia evenimentului de reprezentanţii Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla.