Ciprian Porumbescu, omagiat la Turda

Marele compozitor român Ciprian Porumbescu va fi omagiat la Turda la 170 de ani de la naștere printr-o serie de evenimente culturale organizate de municipalitate.

Momentul culminant al celebrării va fi “Ecouri din Creația lui Ciprian Porumbescu: Concert Extraordinar” programat pentru 4 decembrie 2023, la ora 18:00, la Fabrica de Teatru din Turda, Piața Romană nr. 17. Artiști de excepție, precum Daniela Neamț Păcurar, Lorena Puican, Geani Brad, Claudiu Hontilă, și Meda Nemeti, sub îndrumarea prezentatorului Ioana Felea Popa, vă vor oferi o experiență muzicală de neuitat.

Expoziția Itinerantă “Ciprian Porumbescu 170. O viață, o epocă, un ideal” va putea fi admirată în Centrul Istoric din Turda pe 6 decembrie, ora 17:00. Nu ratați expoziția care dezvăluie parcursul fascinant al vieții și creației marelui compozitor.

„Tot pe 6 decembrie, vă așteptăm să participați la “Armonia Gheții și Muzicii: O Experiență Multisenzorială în Omagiu lui Ciprian Porumbescu,” o expoziție de gheață captivantă, amplasată tot în Centrul Istoric de la ora 17:00.

Vă așteptăm să celebrăm împreună moștenirea muzicală remarcabilă a lui Ciprian Porumbescu”, a anunțat Primăria Turda.

Cirpian Porumbescu a fost unul dintre cei mai faimoși compozitori din vremea sa.

Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op.29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

A compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, „Trei culori”.

Ciprian Porumbescu se naște la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.

Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conduce corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.

Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți.

În perioada în care studiază la Viena dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Tot aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.

După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.

Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai valoroase. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostașilor români” și altele.

La doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu se stinge din viață în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara, la 6 iunie 1883.

Anul 2023 a fost declarant „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”. Legea a fost adoptată de Parlamentul României în luna decembrie a anului trecut și promulgată de Președintele țării în prima lună a acestui an.

Anul cultural a fost instituit pentru a le comemora pe cele două personalități și operele lor.