Zeci de cazuri în România cu copii răpiți internațional

Pe rolul instanțelor din România se află zeci de dosare cu copii răpiți internațional. Numărul cazurilor a fost mult mai mare însă o parte dintre cauze au fost deja soluționate. Cazurile de acest fel au devenit tot mai frecvente în ultimii ani, pe fondul emigrației.

Din datele furnizate de Ministerul Justiției la interpelarea unui parlamentar clujean, la începutul anului 2023 la instanțele din România erau în stoc 32 de dosare cu obiect „răpire internațională de copii”, iar 63 au fost înregistrate pe parcursul anului.

Ministerul Justiției a prezentat situația cazurilor de copii răpiți internațional în perioada 2018-2023 iar din datele puse la dispoziție reiese că anual, în medie, se înregistrează între 60 și 80 de cazuri la nivel național.

Astfel, în 2018 pe rolul instanțelor s-au aflat 100 de cazuri având ca obiect „răpire internațională de copii”. Dintre acestea, 68 au fost soluționate iar 32 au rămas în stoc. În 2019 s-au înregistrat 73 de noi dosare, anchetatorii având de cercetat 105 astfel de cauze. Până la finalul acelui an s-a reușit soluționarea a 60 dintre dosare, 45 rămânând în stoc.

Anul 2020 a fost cu cele mai multe astfel de dosare, respectiv 109. Dintre acesta, până la finalul anului au fost închise 75 de dosare iar 34 au fost rostogolite în 2021, an în care s-au mai întocmit 61 de noi astfel de cauze.

Anul 2022 a început cu un stoc de 22 de dosare la care s-au mai adăugat 63 de cauze. Dintre acestea au fost soluționate 65.

Răpirea copiilor de către proprii părinți devine o problemă tot mai mare pe plan internațional, deseori fiind rezultatul unui mariaj nereușit care se sfârșește cu un părinte care își duce copilul într-o țară unde legile locale oferă protecție.

 

Deschiderea frontierelor în cadrul Spaţiului Schengen şi facilitatea accesului la mijloacele de transport favorizează deplasările transnaţionale şi în consecinţă creşterea cvasi-exponenţială a tuturor problemelor care decurg din aceasta. Din momentul în care un caz privind un minor dispărut capătă o dimensiune internaţională, el devine complex. Sistemele judiciare distincte, mai ales în cadrul Uniunii Europene, barierele lingvistice şi culturale fac mai dificilă activitatea magistraţilor, poliţiştilor şi a altor asociaţii implicate în cazurile de copii dispăruţi

Zilnic sunt semnalaţi 2.000 de minori care dispar în SUA, 200 în Canada şi mai mult de 100 în Franţa. Cea mai mare parte sunt plecări voluntare şi cunosc un final fericit. Dar, realitatea a confirmat faptul că multe dispariţii sunt consecinţa faptelor unor indivizi organizaţi în reţele criminale, dornici de a-şi da frâu liber imaginaţiei şi perversiunilor şi de a exploata copiii în scopul obţinerii de venituri.

C.P.

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut