Zece persoane arestate de DIICOT Cluj au fost achitate definitiv de instanţe în 2015

Mai bine de opt la sută dintre persoanele faţă de care s-au pronunţat hotărîri definitive anul trecut în cauze ale Serviciului Teritorial Cluj al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism au obţinut soluţii de achitare.

Potrivit analizei activităţii structurii teritoriale Cluj a DIICOT, în 2015 au fost condamnate definitiv 219 persoane iar 18 dintre acestea au fost găsite nevinovate, ceea ce reprezintă 8,22 la sută din totalul celor condamnaţi definitiv. Ce e însă şi mai interesant e faptul că 10 dintre cei achitaţi definitiv s-au aflat în stare de arest. Totodată, la nivelul întregului serviciu au fost înregistrate două cauze în care s-au dispus restituiri definitive de către judecătorul de cameră preliminară.

Conform bilanţului Serviciului Teritorial Cluj al DIICOT, anul trecut, procurorii acestei structuri au avut de soluţionat 1.352 dosare. Din totalul cauzelor, au fost soluţionate un număr de 514 şi au întocmit 58 de rechizitorii privind un număr de 175 inculpaţi. Dintre persoanele cercetate, 48 au fost arestate preventive. Totodată, faţă de 21 de inculpaţi s-au întocmit acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Una dintre priorităţile de anul trecut a procurorilor clujeni ai DIICOT a vizat combaterea traficului şi consumului de droguri. Acest flagel loveşte din ce în ce mai mult judeţul Cluj. În ciuda măsurilor dispuse în judeţ, consumul de droguri şi de substanţe psihotropese menţine la cote alarmante. Din nefericire însă, printre victimele consumului de droguri sînt tot mai mulţi minori. Potrivit analizei activităţii DIICOT Cluj, anul trecut, procurorii din cadrul acestei structuri au cercetat 281 de persoane pentru consum şi trafic ilicit de droguri şi alte 46 pentru consum de precursori de droguri.

Din totalul persoanelor cercetate, 68 au fost trimise în judecate. Totodată, faţă de 22 de persoane cercetate pentru trafic de droguri şi de precursori instanţa a dispus măsura arestării.
Din datele prezentate de DIICOT reiese că printre cei care nu au respectat legislaţia privind drogurile nu se află minori. Specialiştii spun că mediile cele mai propice pentru distribuitorii de droguri din judeţul Cluj sînt cluburile în care este promovată muzica underground (psihedelică, hardcore-punk-ul agresiv, muzică electronică, hip hop), dar şi zona şcolilor şi campusurilor universitare.
Anul trecut, autorităţile clujene au semnalat că pe parcursul lui 2015, la Serviciul de Urgenţă de la Clinica de Pediatrie I s-au înregistrat peste 200 de cazuri de intoxicări cu droguri. Specialiştii antidrog arătau că, la ora actuală, o mare amploare a atins consumul de substanţe cu efecte psihoactive(NSP), denumite în mod impropriu „etnobotanice”.

După traficul de droguri, un alt fenomen infracţional aflat în continuă creştere în judeţul Cluj este criminalitatea informatică. Atacurile informatice fac din ce în ce mai multe ravagii în sistemele informatice publice şi private. Potrivit bilanţului Serviciului Teritorial Cluj al DIICOT, anul trecut, procurorii din cadrul acestei structuri au cercetat 89 de persoane pentru astfel de infracţiuni în 166 de dosare. Dintre persoanele cercetate, 29 au fost trimise în judecată. Persoanele intrate în atenţia procurorilor clujeni de la DIICOT au vizat obţinerea unor produse financiare, respectiv de credit şi sisteme de plată oferite de instituţii financiar-bancare, pe care membrii acestor reţele criminogene le-algel au accesat fraudulos, producînd prejudicii importante atît unor persoane fizice, dar şi unor corporaţii sau societăţi comerciale.

În România, infracţiunile informatice principale sînt fie fraudele informatice, fie cele în care sînt folosite cărţile de credit. În prima categorie intră licitaţiile fictive de bunuri, furtul conturilor de utilizator pentru clienţii siteurilor de comerţ electronic sau atacurile de tip phishing. Phisingul înseamnă că datele de identitate ale cardurilor sînt descoperite prin mesaje false către posesorii lor. Practic, datele sînt oferite de bunăvoie, prin tehnici de înşelăciune. În legătură cu fraudele privind cărţile de credit, cea mai folosită metodă de operare este skimmingul. În acest caz, se instalează la bancomat un dispozitiv care copiază datele de pe benzile magnetice ale cardurilor. O a treia categorie de infracţiuni informatice este aceea în care intră pornografia infantilă sau racolarea de persoane pentru reţelele de prostituţie. În general, infractorii descoperiţi de poliţişti şi procurori sînt tineri foarte buni utilizatori ai internetului şi ai programelor speciale pe care mediul virtual le oferă. Reţelele au de multe ori ramificaţii internaţionale, astfel încît victime cad deopotrivă cetăţeni români şi străini.

Procurorii DIICOT Cluj au mai acţionat anul trecut pentru combaterea infracţiunilor de sp[lare a banilor. În acest sens, au fost cercetate 8 de persoane în 3 dosare penale. O altă preocupare a procurorilor clujeni specializaţi în combaterea crimei organizate a fost traficul de persoane. La acest capitol, DIICOT Cluj a cercetat 44 de persoane în 38 de dosare. În urma anchetelor, 12 de persoane au fost trimise în judecată dintre care 6 în arest preventiv.

C. PURIŞ