Viitorul Europei, dezbătut la Cluj-Napoca

Specialiști în relații internaționale, experți în afaceri europene și universitari clujeni se reunesc, joi, 11 februarie, începând cu ora 10, în cadrul unei conferințe online pentru a găsi soluții legate de evoluția Uniunii Europene. Evenimentul intitulat „Future of Europe” este organizat de Școala doctorală „Paradigma Europeană” din cadrul UBB-Facultatea de Studii Europene, și îl are ca invitat special pe consilierul prezidențial Leonard Orban. Practic, dezbaterea de, joi, deschide o serie de conferințe organizate de universitatea clujeană privind viitorul Europei, inițiativă ce aparține Comisiei Europene și Parlamentului European.

Fostul secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, conferențiarul universitar dr. Gabriela Ciot, inițiatorul dezbaterilor, susține că prin acest demers se dorește ca vocile specialiștilor din domeniul afacerilor europene și al relațiilor internaționale, a comunității academice și a celei clujene, să fie transmis către autoritățile responsabile, cu atribuțiuni în managementul afacerilor europene din țara noastră și de la Bruxelles.

„Seria conferințelor referitoare la Viitorul Europei urmărește să afle răspunsurile cetățenilor europeni, în special a tinerilor, a societății civile, a reprezentanților grupurilor epistemice, universități, institute de cercetare referitoare la obiectivelor pe termen mediu și lung și reformele pe care Uniunea Europeană ar trebui să le realizeze asupra instituțiilor și politicilor. Ne bucurăm și suntem onorați de prezența în cadrul acestui eveniment academic a domnului Leonard Orban, Consilierul Prezidențial pe Afaceri Europene, de la cel mai înalt nivel al managementului afacerilor europene din România, care ne va împărtăși nu doar cele mai noi evoluții ale principalelor subiecte ale agendei europene, dar și câteva exemple din vasta experiență din domeniul practicii afacerilor europene, din perspectiva demnităților publice pe care le-a ocupat: negociator șef-adjunct pentru negocierea aderării României la Uniunea Europeană, comisar european, ministru al Afacerilor Europene, consilier prezidențial pe Afaceri Europene”, susține universitarul clujean.

Gabriela Ciot este de părere că astfel de dezbateri vor aduce răspunsuri la principalele întrebări ce mai au nevoie de conturări clare ale răspunsurilor. „De exemplu, gestionarea crizei pandemice actuale. Am văzut cu toții că, după ușoare ezitări ale noii Comisii Europene, la începutul anului trecut, după trei săptămâni, Statele Membre au început coordonarea și cooperarea în vederea stabilirii mecanismelor și procedurilor de operare pentru gestionarea crizei pandemice. A venit apoi decizia Consiliului European referitoare la vaccinuri si contractarea de către Comisia Europeană a vaccinului pentru toți cetățenii din UE, un element foarte important, a cărui importanță trebuie evidențiată.

Desigur, pot să apară multe comentarii, și, tocmai de aceea, doresc să subliniez că Statele Membre sunt cele care gestionează individual vaccinarea, iar performanțele au depins de calitatea sistemului sanitar, a administrației publice, etc. Acolo unde nu a existat o capacitate administrativă de calitate s-au produs nemulțumiri și dereglări, ceea ce dovedește, încă o dată, că inclusiv calitatea politicilor europene este relevată de modul în care Statele Membre au bunele intenții și capacitate de implementare.

Starea de spirit generată de cooperarea și coordonarea pentru a face față pandemiei a determinat și o accelerare a adoptării Cadrului Financiar Multianual pentru următorii 7 ani, dar și un program de finanțare suplimentar, pentru relansarea economiilor Statelor Membre în perioada post-criză economică generate de pandemie. Vorbim astăzi de un buget european care capacitează redresarea după pandemia COVID 19. Este vorba de un buget de 1074,3 miliarde de euro, la care se adaugă Instrumentul de redresare Next Generation UE, în valoare de 750 miliarde de euro. Prin acest program suplimentar, se urmărește reînscrirea economiei UE pe traiectoria competitivității globale, în acest scop indicându-se și câteva priorități: accelerarea digitalizării, o economie verde, interconectivitate, etc.

Așadar, Comisia Europeană a fost mandatată să împrumute de pe piețele europene și globale de capital ceea ce este și un impuls pentru realizarea Uniunii Bancare, a Uniunii Economice și Monetare, a Uniunii Piețelor de Capital, iar mesajul către Statele Membre este de accelerare a integrării politicilor finaciar-bugetare. Iar pentru România, absorbția fondurilor europene din bugetul european va depinde de capacitatea noastră administrativă, de a propune și implementa proiecte de investiții orientate către dezvoltarea țării”, susține fostul secretar de stat al Ministerului de Afacerilor Externe.

Expertul clujean în relații europene este de părere că toate Statele Membre trebuie să-și stabilească obiective și priorități pentru a realiza convergența cu obiectivul competitivității UE.

Șansa statelor membre UE

Gabriela Ciot spune că relansarea procesului de integrare și dezvoltare a UE se face prin politicile de digitalizare, educaționale, de sănătate, industriale, de mediu, politica agricolă comună, etc.

„Statele Membre ale UE au acum o șansă, o oportunitate de a-și accelera propriile politici de dezvoltare, pentru a face față competiției globale în care suntem antrenați cu toții. Acest lucru înseamnă să investim, să încurajăm investițiile în domenii industriale de înaltă tehnicitate, să facilităm interconectivitatea la nivelul Pieței Unice și la nivelul piețelor internaționale, să dezvoltăm o politică agricolă comună, care să prelucreze sau să asocieze domeniul agroalimentar pentru bunăstarea, dar și sănătatea cetățenilor europeni; să construim un sistem educațional în care cercetarea-inovarea-creativitatea să fie baza instrucției și conexiunilor cu mediile economice și sociale, să dezvoltăm o infrastructură social perfomantă (sănătate-educație-cercetare) și să avem grijă de dezvoltarea capitalului uman care să poată performa în funcție de viitoarele trasee de dezvoltare”, explică universitarul clujean.

Expertul clujean în afaceri europene mai subliniază că școala, universitățile, profesorii vor trebui să ofere societății atât competențe profesionale necesare exercitării unei profesii, cât și acest spirit european umanist, de educare pentru lumea secolului XXI, o lume în continuă schimbare, cu provocări și pretenții tot mai mari. „Tinerii să fie capabili a prelua, promova și dezvolta adevăratul spirit european, acela în care diversitatea trebuie să ducă la convergență spre rezultate comune, conform devizei E pluribus unum, într-o înțelegere actuală, europeană a motto-ului american, înscris pe Sigiliul Statelor Unite, adică cu toții spre un obiectiv comun.

În acest spirit, UE își propune o remodelare a Sistemului Internațional, iar aici consider că este de maximă importanță calitatea și eficiența relațiilor transatlantice. Recentele schimbări de administrație în SUA au relansat obiectivul întăririi interdependențelor transatlantice, tinerii și mai ales comunitățile epistemice din SUA și UE pretinzând nu doar o reluare din momentul crizei prin care a trecut această relație, ci o refondare, în așa fel încât să fie în beneficiul ambelor entități, aflate de o parte și de alta a Atlanticului, dar și noi soluții, pentru a face față Sistemului Internațional în reconstrucție. Astfel, dinspre mediul academic, din UE, se pronunță tot mai frecvent dezideratul susținerii unui program ERASMUS euroatlantic, în care studenții, profesorii, cercetătorii să interacționeze cât mai des în universitățile, institutele și centrele de cercetare din SUA și UE”, a explicat Gabriela Ciot, arătând că speră ca seria de dezbateri organizate de Facultatea de Studii Europene vor oferi decidenților soluții pertinente, realiste și orientate spre viitor. „Căci suntem cu toții interesați, nu doar cei tineri și foarte tineri, să construim și să trăim într-un viitor mai bun. Ceea ce înseamnă că exprimăm și aspirația noastră spre o UE mai bună!”, a punctat universitarul clujean.

Cosmin PURIȘ

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut