Victor Ponta: Europa nu ne-a înţeles

Agerpres

Premierul român, Victor Ponta, a acordat un amplu interviu săptămînalului german Der Spiegel, publicat la 23 iulie, în care s-a referit la îngrijorările manifestate de Comisia Europeană la adresa guvernului romîn, referendumul privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, efectele crizei financiare, aderarea la spaţiul Schengen, precum şi la relaţia dintre România şi Republica Federală Germania.

Solicitat să răspundă la o întrebare care stă pe buzele întregii Europe, respectiv dacă este democrat, lider autoritar sau pucist, premierul român a răspuns că este un democrat înflăcărat de cînd avea 17 ani, cînd a ieşit în stradă, asumîndu-şi un mare risc personal, pentru a protesta împotriva dictaturii comuniste.

“Am condus organizaţia de tineret a partidului meu la negocierile pentru aderarea României la UE în 2007. Nu sînt pucist. Sînt european convins, iar Europa unită este viitorul României. Şi acelaşi comportament l-am adoptat şi în funcţia mea de premier”, a adăugat Victor Ponta.

Întrebat dacă nu este totuşi surprins de faptul că CE (Comisia Europeană) vede lucrurile altfel, întrucît recent a fost convocat la Bruxelles şi acuzat că ar submina statul de drept şi democraţia, în acest context José Manuel Barroso afirmînd că evenimentele din România au zguduit încrederea UE şi solicitînd revizuirea deciziilor guvernului în unsprezece cazuri concrete, Victor Ponta a răspuns că acest lucru îl doare şi este pentru el un şoc.

“Sînt deja activ în politică de doisprezece ani şi întotdeauna m-am declarat pentru Europa. Acum se întîmplă acest lucru. În momentul în care în Europa există asemenea îndoieli cu privire la un stat membru, atunci trebuie să le înlăturăm. Abordarea lui Barroso este cea mai constructivă pentru a rectifica lucrurile. Barroso are dreptate. Recunosc că trebuie să-mi reproşez că activitatea mea la guvern nu a fost întotdeauna bine explicată şi că nu am comunicat suficient de bine cu Europa. Nu am probleme în a explica informaţii deficitare şi neclarităţi care îi deranjează pe partenerii noştri europeni. Din acest motiv, după întoarcerea mea de la Bruxelles, mi-am asumat responsabilitatea de a clarifica toate punctele critice şi de a face paşii necesari pentru a-i convinge pe partenerii noştri europeni – chiar şi acele puncte care nu intră în responsabilitatea mea, ci în responsabilitatea parlamentului”, a explicat Ponta

În ceea ce priveşte acuzaţiile de îngrădire a atribuţiilor Curţii Constituţionale, premierul român a afirmat că scopul lui nu a fost niciodată acesta.

“Guvernul meu a promis să respecte în deplinătate independenţa justiţiei”, a afirmat Victor Ponta.

UE a insistat pentru anularea ordonanţelor de urgenţă prin care s-ar fi putut renunţa la anumite legi.

“Şi în această privinţă am subliniat faptul că nu vom acţiona decît respectînd Constituţia. Şi dorim, aşa cum ni s-a cerut şi de la Bruxelles, să creăm un Avocat al Poporului care să supravegheze în mod independent instituţiile democratice. Totuşi aceasta este decizia deputaţilor, nu pot hotărî de unul singur”, a răspuns Ponta.

Referitor la faptul că Herta Müller împreună cu alţi scriitori români renumiţi au deplîns faptul că guvernul a îngrădit libertăţile culturale în România prin trecerea ICR în subordinea Senatului şi, în consecinţă, politizarea Institutului, Ponta a promis că în acest context nu există motive de îngrijorare.

“Independeţa culturii şi, apropo de acest lucru, şi libertatea presei rămîn neafectate. Ar trebui să citiţi cît de multe lucruri negative s-au scris în presa românească despre mine”, a spus Ponta.

Întrebat cu privire la procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi despre referendumul din 29 iulie, Ponta a clarificat faptul că în Europa nu s-a înţeles faptul că procedura de suspendare nu a fost decizia sa personală, “ci decizia Parlanetului, care în repetate rînduri a fost de părere că Băsescu şi-a încălcat competenţele”.

“Un asemenea referendum este prevăzut prin constituţie. Dar acum, aşa cum s-a dorit de la Bruxelles, va fi folosită din nou o reglementare mai veche: referendumul va fi valabil doar dacă la vot vor participa mai mult de jumătate dintre alegători”, a spus Ponta.

Întrebat dacă va fi de acord ca preşedintele să rămînă în funcţie dacă la urne se vor prezenta doar 45% dintre alegători, care se vor pronunţa însă clar împotriva lui Băsescu, Ponta a răspuns că aceasta va fi decizia lui Traian Băsescu.

“Aceasta va fi decizia sa (n. red. decizia lui Traian Băsescu). El va trebui să-şi pună întrebarea dacă mai reprezintă în acest context poporul. Dar, repet, eu îmi respect în aceste condiţii promisiunile”, a afirmat Victor Ponta.

Întrebat dacă a cedat în faţa Bruxellesului, Victor Ponta a răspuns că nu acesta este stilul lui de abordare politică.

“Nu cred, iar acesta nu este stilul meu de abordare politică. Dar sînt convins. În scrisoarea mea detaliată trimisă preşedintelui Comisiei Europene am clarificat toate problemele discutate”, a subliniat Ponta.

Premierul român s-a arătat de acord cu faptul că José Manuel Barosso este în continuare sceptic, chiar şi după primirea scrisorii de la Bucureşti, preşedintele Comisiei Europene subliniind că doreşte să măsoare fapte, nu declaraţii.

În ceea ce priveşte faptul că, în raportul privind România, UE s-a arătat “profund îngrijorată”, iar România, la fel ca Bulgaria, se află sub “atentă supraveghere” în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei, premierul român a răspuns că acest lucru nu reprezintă o noutate.

“Acest lucru nu este o noutate, iar Băsescu este responsabil pentru aceste rapoarte speciale ale Comisiei, care sînt publicate de două ori pe an. În timpul mandatului său, corupţia nu a scăzut, ci dimpotrivă. De la intrarea României în UE în 2007, am mai scăzut şase locuri pe lista Transparency International. Dar guvernul meu va face totul pentru a combate corupţia. Şi sperăm ca în toamnă să aderăm şi la spaţiul Schengen”, a afirmat premierul român.

Întrebat ce părere are de faptul că nenumăraţi politicieni de la Bruxelles au declarat că aderarea la Schengen va depinde de respectarea promisiunilor guvernului în chestiuni ce ţin de democraţie, Victor Ponta a răspuns că o opoziţie faţă de aderarea României la Schengen ar fi “ un mare păcat pentru noi, dar şi o pierdere gravă pentru partenerii noştri, pentru întreaga Europă”.

România trece printr-o criză economică gravă. Moneda naţională a scăzut la un minimum istoric în raport cu euro şi dolarul, luptele de putere dintre premier şi preşedinte au paralizat economia, iar viitorul creditului în valoare de cinci miliarde de euro cu FMI este incert.

“Sînt doar de 11 săptămîni în funcţie, deci nu pot fi acuzat de criza financiară din România. Iar în rest: acordul cu FMI este deja aranjat. România pune mare preţ pe respectarea tuturor angajamentelor sale financiare şi ni s-a confirmat acest lucru prin faptul că ne-am păstrat ratingurile. Dar bineînţeles că ne aflăm în criză financiară, pe care trebuie să o combatem. Şi pentru combaterea acesteia ne bazăm şi pe investitorii germani”, a afirmat Ponta.

Întrebat cu privire la relaţiile dintre guvernul român şi cancelaria germană, pe care Der Spiegel le-a calificat drept tensionate, săptămînalul german amintind aici de convocarea ambasadorului României la Berlin în biroul cancelarului german, lucru echivalent în diplomaţie cu o trimitere acasă, Ponta a răspuns că face tot ce îi stă în putinţă pentru a linişti Germania.

“Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a linişti Germania. M-am întîlnit cu diplomaţii dumneavoastră aici (n. red. la Bucureşti) şi i-am asigurat de acest lucru într-o discuţie, la care au luat parte şi reprezentanţi ai Camerei germane de Comerţ şi firme germane. Pentru noi este de mare importanţă o bună relaţie cu ţara dumneavoastră, un prieten special şi de durată. Aş invita cu plăcere şi politicieni de vîrf de la Berlin la Bucureşti”, a spus Ponta.

Întrebat dacă nu s-a simţit deranjat de faptul că Angela Merkel, cancelarul german, i-a telefonat săptămînile trecute lui Traian Băsescu, şi nu premierului, şi dacă nu a considerat acest lucru un afront, Ponta a răspuns că bineînţeles că i-ar fi plăcut ca lucrurile să stea altfel.

“Dar există o legătură mai veche între Merkel şi Băsescu, o relaţie care s-a clădit pe parcursul mai multor ani. Acest lucru trebuie acceptat şi este complet legitim. Şi sînt optimist că voi reuşi să conving cancelaria germană de bunele mele intenţii. Ar ajuta dacă Berlinul ar asculta argumentele ambelor părţi”, a afirmat Victor Ponta.

Întrebat dacă se gîndeşte la o carieră politică de durată, în special avînd în vedere că partidul la conducerea căruia se află se bucură de popularitate în sondajele pentru alegerile parlamentare din toamnă, Victor Ponta a răspuns că intenţionează să rămînă în politică, dar că totuşi ar putea trăi şi fără o asemenea funcţie.

“Dacă nu aş mai fi activ în politică, aş lucra ca procuror, probabil ca înainte, în domeniul combaterii corupţiei. Aş merge la Haga, la Curtea Penală Internaţională, pentru a pune capăt activităţilor dictatorilor. Da, ar fi frumos să trăim într-o Europă unită şi să oprim aceşti oameni politici îngrozitori, care au călcat în picioare drepturile omului”, a conchis Ponta.